21 August 2013

FT 857D Manpack - revisited, ep.3.

Yeap, the last week we tested the new manpack. Well, "tested" is too much because we was too busy with "palinca*" due to the 15 Celsius deg at Muntele Rosu. In the pictures YO3IPC may be seen testing the gear. Some 20m QSO with A61, UR and DE was made to proof the concept.

25W to 50W was used  and the variable ratio UnUn was the best solution for tuning the Harris foldable whip from 80m to 12 m.

Some guys asked me for the antenna... Is a HARRIS, AT-271A with a AB-129/PR Flexibase for this antenna.

Has around 2m heigh (abt 7 feet ) and covers nicely the entire HF ham bands.


09 August 2013

FT 857D Manpack - revisited, ep.2

Yeap! It;s finished and it work!

Here are the promises pictures. Sorry for the quality but I only have a HTC mobile phone!

The second, third and fourth paintjob!  Nice black matte finish on the main frame.
Notice the lateral frames; made from aluminium, 2mm thick for keeping the radio and the ATU.



A plastic box. The plan is to put the fuses inside on a small PCB.


I have to put a bended aluminium tape to compensate for the smaller width of the ATU.
On the other side, the ATU is fixed on the lateral frame with the original screws. One of them was moved a little, around 10 mm to have the exact 8.9 mm between them, like on the FT857.


Here it is, assembled but with no battery.


A large aluminium was placed on the main frame; on it, I put the UnUn, the VHF/UHF antenna connector and the fuse box.
 



Remember? I told you that the antenna is a Harris foldable. This is the triple-use special connector. It accomodate the antena, can be used like a clamp for a wire antenna and also have a BNC connector inside. Nice job!
TNX YO3FWL for the antenna, will be use on this radio to make happy a fellow ham!


This is the SPG, the Al plate. On the right, is the VHF/UHF antenna connector. On the right, it's a small Hammond box with a selectable ratio UnUn (4:1 or 9:1) and also a bypass for othe antennas.
Between them, the plastic box with the 20 Amp fuse.


I hate the bulky Yaesu connector so I cut it and put other instead. It's a professinal one and on the radio side has two circuits. One for the FT857 and oter for the ATU. Simply disconnect them and, voila, no power!


Here will be the battery.


A little housekeeping. Put the wires around the pipes.



 Detailed view of the UnUn. Notice the switches for Bypassing and for ratio...





It was to late to film it on the test...
I will be back soon with the manpack in action.

73 de YO3HJV

08 August 2013

FT 857D Manpack - revisited, ep.1

So...
A few years ago, I made a manpack based on a FT857D. This days, a friend of mine, YO3IPC, amazed by the versatility of the IC-703 I use, ask me if I can help him with some ideeas for a FT857D manpack.
Therefore, I draw some plans for a "powerfull" 25W manpack.

The plan was to use a 12V, 12Ah SLA and a Harris foldable antenna, a 9:1 BALUN and a Z11 PRO ATU. All around a FT857D from Yaesu,  so a (very) solid frame will be needed.
We choose a 1/2 inch plumbing pipe (copper) and some aluminium 2mm thick tape.

Today we made the frame.We'll do the rest tomorrow!


 The first lateral frame (The Saxophone):


The bottom section:


The full frame after soldering:


 The same frame after some polishing:


... and after the first paint job...



... ready for mounting the radio, the ATU and other stuff!
 


07 August 2013

HELLO WORLD with PIC24 and TFT

I just received a few days ago my Easypic Fusion 7 board with a PIC24 microcontroller. It's just beautiful!
Well, it's a giant step from PIC16F but my friend and mentor said that it's just no reason to continue to learn about microcontrollers on an old one. So, I follow his words and jumped to 24 and DSPic... First, PIC24.
This is my first piece of program written in C, reading the value from the ADC, translated from binary to decimal and then sent it to the TFT display.
Here I found the knowledge.

23 July 2013

YO3KSR

We "redesign" YO3KSR as a place where hi-tech projects can be worked out.
We already have a few projects. More to come in near future!


We already put some toys there and we have RFID controlled access.

20 June 2013

Protectia la descarcari - ROSENBERGER 60HK20A-K01

In urma unor articole si discutii pe marginea metodelor de protectie la descarcarile electrice mai mult sau mai putin violente a rezultat in mod evident necesitatea instalarii pe traseele de RF a unor elemente specifice, asa numitele "arestoare".
Exista o oferta destul de variata pe piata de astfel de elemente de protectie, produse sub nume de firme celebre sau mai putin cunoscute.
In lumea radioamatorilor, Polyphaser este un reper in ceea ce priveste calitatea. Se spune despre restul ca nu ar exista.
Intrucat aceste elemente de protectie se intercaleaza pe traseul de RF, cred ca este bine sa stim cate ceva despre ele.
In primul rand, exista doua modalitati majore de a proteja de descarcari traseul de RF:
-Prin punere la masa cu linii mai mult sau mai putin acordate
-Prin utilizarea unor circuite de descarcare in gaz inert sau vid.
Nu includ in categoria circuitelor de protectie "serioase" asa numitele 'eclatoare' care, in esenta sunt niste dispozitive asemanatoare bujiilor si care asigura descarcarea intre doua varfuri aflate la o distanta de 1-2 mm. Acestea produc o descarcare electrica cu armonici multiple si, in conjunctie cu echipamentele moderne fac mai mult rau decat bine.


Am pe masa un arestor ROSENBERGER 60HK20A-K01 provenit din industria telecomunicatiilor profesionale si care pare a face descarcarea pe o linie acordata.
Este un dispozitiv masiv, in greutate de aproximativ 1 kg, cu conectica coaxiala pe dimensiunea 7/16 inch.

Se observa rigurozitatea regulii de descarcare INAINTE de placa SPG, flansa de montaj fiind "anterioara" iesirii catre echipamentul din shack.


Masurand rezistenta intre masa si oricare dintre pinii centrali obtinem ZERO OHM, ceea ce inseamna ca in interiorul partii cilindrice se gaseste un circuit pus la masa permanent.

Care va fi insa efectul la intercalarea in circuitul de RF al transceiverului?

Am efectuat cateva masuratori cu ajutorul analizorului de spectru cu tracking generator si va las sa studiati rezultatul.

10 MHz - 1 GHz


100 MHz - 200 Mhz


400 MHz - 500 MHz


800 MHz - 1000 MHz


Privind ultima imagine, observam ca circuitul prezinta o rezonanta la frecventa de 943 MHz, cu atenuare minima la frecventele adiacente, ceea ce denota orientarea catre protejarea echipamentelor GSM.
Cu toate acestea, in jurul frecventei de 440 MHz atenuarea este de sub 1 db, ceea ce il face potrivit pentru protectia echipamentelor UHF.

In VHF, dupa cum se poate observa, este dezastru!

Pentru teste am folosit patch corduri Rosenberger; analizorul Marconi IFR 2945A.

73 de YO3HJV

08 June 2013

First QSO YO3-OE via MARC-DMR

Today is a great day for Romanian Hams!
The Bucharest DMR repeater was connected to MARC-DMR network and i could make the first QSO.
The very first station heard in DMR was Kurt, OE1KBC.

Soon after, I have QSO with AA9VI, NE1B, ZS6ARG, HB9IBG and so...

TNX for this!

16 May 2013

Despre reteaua DMR in YO - 2

Ce se intampla atunci cand conectam mai multe repetoare?
Cum se imbunatateste, din perspectiva operatorului, conectivitatea cu ceilalti corespondenti?


Am vazut ca, prin IPSC, se pot conecta mai multe repetoare PEER la un repetor MASTER.
Rolul repetorului MASTER este de a centraliza informatia IP obtinuta de la PEER (repetoare, RDAC sau aplicatii PC), numarul maxim de PEER ce se pot conecta la un MASTER este de 15.
PEER informeaza MASTER cu privire la tipul si capabilitatile PEER-ului apoi solicita de la MASTER informatii despre celelalte echipamente PEER din retea.
Totul se desfasoara intr-o retea LAYER 3, adica, mai simplu, legatura IP Ethernet.

Bun. Am conectat doua sau mai multe repetoare.

Postulat:
In IPSC, repetoarele a caror arie de acoperire este alaturata au frecvente diferite.

Rezultanta directa este ca, o statie care se deplaseaza din aria de acoperire a repetorului R1 MASTER catre R2 Peer va avea nevoie sa schimbe parametrii radio.
Totusi, in cadrul aceluiasi canal radio se regasesc TG-urile de care am vorbit mai inainte.

Astfel, pe afisajul statiei vom avea:

-MARC WW TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local TS1 - TG9

-D YO TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local TS2 - TG 9
-D RVSU TS2 - TG 2269999

Cu litere ingrosate ar fi informatia afisata pe ecranul statiei, urmata de informatia de TS si de TG care pot fi receptionate pe canalul respectiv.


Cum facem sa receptionam pe un canal discutiile din mai multe TG-uri?
Pentru aceasta exista listele de receptie RxList, in care grupam TG-urile de interes.
La setarea unui canal, in stanga, sub frecventa de receptie a statiei avem posibilitatea de a selecta RxList dupa ce le-am definit din punct de vedere al continutului in submeniul din verticala stanga a programului CPS.

In dreapta, sub frecventa de emisie, avem Call, unde selectam TG-ul in care comunicam atunci cand initiem un QSO.
Atentie, chiar daca initiem un QSO doar in CG-ul selectat, daca am fost apelati intr-unul din TG-urile cuprinse in lista de receptie (RxList), daca raspundem intr-un interval de timp (setabil si el), atunci QSO-ul se desfasoara in TG-ul de unde am fost apelati.
Exemplu:
Am facut o RxList care cuprinde TG 226 si TG 9 iar canalul programat are Call: TG 226. Daca o statie care are programat Call: TG 9 face apel in frecventa respectiva, noi o vom auzi si, daca ii raspundem in intervalul setat (tipic pentru reteaua DMR YO este 5 secunde), atunci QSO-ul se va desfasura in TG 9, chiar daca avem setat TG 226.
Din acest motiv, canalul programat pentru MARC WW permite ascultarea si raspunsul la apeluri provenite din TG urile subsecvente indicate in partea dreapta a listei de mai sus.

Bun, dar in Bucuresti repetorul are o pereche de frecvente distincte de cele ale repetorului din Ploiesti!

Cum procedam?

Simplu, reteaua TRBO mentine conceptul de ZONE provenit din trunking.
Astfel, o retea cu un repetor in Bucuresti si unul in Ploiesti va avea doua ZONE: ZONA Bucuresti si ZONA Ploiesti.
In fiecare dintre zone, vom programa
-Canale digitale pentru fiecare TG
-Canale analogice in functie de frecventele repetoarelor din zona sau de preferintele in simplex.

Asadar, lista de mai sus o vom regasi astfel:

ZONA Bucuresti:

-MARC WW
B TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU
B TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO
B TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local
B TS1 - TG9
-D YO
B TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local
B TS2 - TG 9
-D RVSU
B TS2 - TG 2269999

ZONA Ploiesti

-MARC WW
Plo TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU
Plo TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO
Plo TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local
Plo TS1 - TG9
-D YO
Plo TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local
Plo TS2 - TG 9
-D RVSU
Plo TS2 - TG 2269999

Cu negru au fost evidentiate adaugirile la numele canalului definit de parametrii radio (frecventa si ecart) intrucat, dupa cum vom vedea mai departe, diferenta este necesara la realizarea listelor de roaming si de scanare.

In realitate, vor fi mai multe TG-uri, unele din ele rezervate pentru dezvoltarea ulterioara; datorita necesitatii de a mentine compatibilitatea cu reteaua MARC in vederea interconectarii, numarul acestor TG-uri este redus.

Atunci cand ne aflam in Bucuresti, comutam statia pe ZONA Bucuresti, avand acces la TOATE TG-urile din retea dar si la frecventele simplex si de repetor accesibile din Bucuresti.
Similar daca ne deplasam in Ploiesti si zona limitrofa, accesand ZONA Ploiesti.

Roaming?
Da, reteaua DMR permite roaming-ul! Practic, la deplasarea unei statii radio din aria unui repetor in aria altuia, in functie de intensitatea semnalului receptionat un sistem de comparatie intern decide schimbarea frecventei radio astfel incat semnalul sa indeplineasca cerintele de calitate pentru asigurarea legaturii, fara ca radioamatorul sa efectueze vreo operatiune in regim manual.
Practic, vom putea desfasura un QSO in mod continuu chiar daca ne deplasam prin ariile de acoperire a unor repetoare diferite conectate prin IPSC.
Prin elaborarea planificata a dezvoltarii retelei DMR se pot realiza fisiere de programare universale care mai apoi pot fi scrise in statiile individuale folosind functia CLONE sau chiar prin programarea la distanta, OTAP.



Alarme, QRRR
O facilitate extrem de bine pusa la punct a retelei DMR este capacitatea de a prelua si transmite operativ un semnal de pericol in retea.
Pentru reteaua DMR-YO se propun doua niveluri de semnale de alerta si un sistem de alerta pentru frecventele simplex.
In total, 3.
Toate sunt sisteme cu avertizarea operatorului, pentru a preintampina o alarma silentioasa declansata accidental ce ar putea bloca intreaga retea.
In sistemul 1, frecventa de alarmare este in reteaua exlcusiva YO, in sistemul 2 este in reteaua RVSU ia rin sistemul 3 in frecventa simplex 437.500 MHz.

La initierea unui semnal de alarma, toate statiile din retea afiseaza indicativul statiei in pericol, emit o avertizare sonora continua care se dezamorseaza prin apasarea scurta pe PTT.
Statia in pericol dobandeste prioritate in transmisie la apasarea pe PTT, comutand pe receptie toate statiile care se afla in acel moment in emisie.
Se asigura astfel eliberarea frecventei pentru a se putea transmite mesajul de pericol.

To be continued...
Acces forum.








07 April 2013

Despre reteaua DMR in YO



Utilizatorii ocazionali ai frecventei repetorului B1UHF din Bucuresti au putut auzi o modulatie ciudata, tipica pentru un canal de date.
In cazul in care v-ati intrebat ce ar putea fi aceasta, ei bine, aici aveti raspunsul!
Este vorba de un prim pas in realizarea unei retele destinata legaturilor de voce prin DMR.
Reteaua DMR (Digital Mobile Radio) este o retea care foloseste transmiterea digitala a vocii. Vocea este "digitizata" printr-un vocoder de tip AMBE+2.
Rezultatul este transmis prin canal radio, folosind TDMA (Time Division Multiple Access).
Totul se desfasoara pe un canal radio care suporta simultan, doua astfel de canale de date.
Pentru diferentierea celor doua canale de informatie (transmisa pe acelasi canal radio de 12,5 kHz), se foloseste conceptul de "Time Slot". Statiile transmit RF doar jumatate din timpul cat tineti apasat PTT-ul, ceea ce duce la o exploatare mai judicioasa a spectrului radio dar si la cresterea autonomiei bateriei la statiile portabile.

Pentru a putea dezvolta coerent acasta retea, trebuie stabilite cateva premise in etapa de planificare.
E bine sa intelegem cateva concepte inainte de a planifica.
Totul se desfasoara digital, vocea devenind "date"; drept consecinta, apare posibilitatea de a trimite aceste date pe IP.

IMPORTANT:

Conceptul de retea DMR nu mai este orientat spre frecventa radio ci spre corespondenti si grupurile pe care acestia le formeaza. Din acest motiv, mai important este sa stim in ce TALKGROUP suntem decat pe ce frecventa intrucat prin reteaua DMR se activeaza simultan mai multe repetoare cand chemam corespondentii.

RETEAUA

Totul se desfasoara avand in centru un repetor DMR.
Acestea au si o conexiune Ethernet prin intermediul careia se pot interconecta mai multe repetoare folosind o retea IP.
Sunt mai multe posibilitati de a conecta repetoare sau grupe de repetoare intr-o retea, astfel incat aria in care se poate folosi o statie portabila sau mobila sa devina foarte mare; in prezent, exista reteaua MARC ce leaga peste 250 de astfel de repetoare.
Pentru ca sistemul sa poata fi exploatat coerent, este necesara o grupare a utilizatorilor dupa anumite criterii, in functie de acestea realizandu-se programarea statiilor care pot evolua in acest sistem.
De interes pentru reteaua DMR YO este IPSC - Internet Protocol System Connect, care permite interconectarea DIRECTA a repetoarelor, fara a mai fi necesare alte echipamente de tip controller. Reteaua poseda propriile mecanisme de control si coordonare.
Aceste mecanisme sunt in stransa legatura cu sistemul de ierarhizare si grupare a utilizatorilor.



TIME SLOT

Am scris mai sus ca pe aceeasi frecventa se pot "intampla" simultan doua canale de comunicatie de date; acestea pot contine voce sau date pur si simplu. Conventional, in reteaua MARC, s-a ales Timeslot 1 pentru voce si Time slot 2 pentru date, adica informatie GPS, SMS, telemetrie, informatie de alerta, informatie de intrerupere a microfonului blocat samd).

Time slot-urile sunt reprezentate prin TS1 sau TS2.


CONTACTS

Un alt criteriu de grupare a utilizatorilor este definit prin termenul CONTACTS.
De interes pentru o retea DMR IPSC sunt:
-Group Call
-Private Call.
Acestea formeaza Talk Groups (TG).

Din fericire, la nivel international, radioamatorii au schitat sistemul de alocare si ierarhizare a grupurilor, plecand de la codurile de retele de telefonie.
Astfel, Romaniei i-au revenit grupurile ce incep cu "226".

In situatia in care repetoarele sunt conectate in IPSC, intrarea in emisie a unei statii in aria de acoperire a unui repetor determina activarea intregii retele. Din acest motiv, pentru a reduce QRM-ul s-a optat pentru gruparea pe arii geografice plecand de la structura districtelor.

TG-urile au fost definite plecand de la codificarea YO:
226x, unde x reprezinta numarul districtului.
Astfel, pentru Bucuresti, TG "dedicat" GC (GroupCall) este 2263 iar pentru Timisoara, GC= 2262.

Pentru RVSU, GC=2269999 iar pentru comunicatii in grup restrans, se foloseste GC=9

La nivel international, GC=1 defineste apelul in intreaga retea MARC iar GC=2 apelul in reteaua MARC din Europa.

Asadar, pentru statiile destinate utilizarii DMR in YO, pentru ca acestea- de regula afiseaza numele canalului*- vom avea urmatoarele denumiri:

ROMANIA DMR - CG 226
YOx LOCAL NET - CG 226x
RVSU - CG 2269999
GRUP NET - CG 9

Click pe imagine pentru versiunea extinsă.

Nume: CPS canal Romania DMR.jpg 
Afişări: 1 
Mărime: 48,7 KB
ID:  7751


* "Canal" desemneaza locatia de memorie a statiei - ceea ce se afiseaza pe ecran- si nu frecventa radio in care se afla statia!

Utilizatorii, adica radioamatorii care utilizeaza DMR, vor avea un SID (Subscriber ID) asociat indicativului dar si statiei.
El trebuie sa fie unic, ceea ce inseamna ca, daca avem mai multe statii, vom avea cate un SID distinct, pe fiecare dintre ele.

Aici gasiti lista SID pentru YO3.

Frecventa setata pentru accesarea TG "Romania DMR" poate varia in functie de aria geografica in care se gaseste utilizatorul si de repetorul care o deserveste. Intrucat aceste repetoare sunt interconectate, indiferent de frecventa statia care origineaza transmisia va gasi corespondentul daca acesta se afla in aria de acoperire a unui repetor, fie el VHF sau UHF.

CONTACTS pot sa fie de tip:
-Privat (adica SID-ul statiei/radioamatorului)
-Grup (TG).

La programare si la actualizare, statia primeste o lista de contacte. Acestea pot fi contacte private, adica utilizatorul individual sau de grup. Acestea sunt TG-uri.

La randul lor, contactele (private sau TG-uri) pot sa fie grupate in Rx Group Lists.


Click pe imagine pentru versiunea extinsă.

Nume: RX Group Lists.jpg 
Afişări: 1 
Mărime: 32,4 KB
ID:  7757


La ce folosesc ele?
Ei bine, atunci cand programam un "canal", in partea din dreapta avem setat grupul sau corespondentul cu care putem initia un QSO iar in stanga, avem la Rx Group Lists denumirea sintetica atribuita unei liste de Contacts (de grup sau individuale).

Click pe imagine pentru versiunea extinsă.

Nume: Rx list in apel restrans.jpg 
Afişări: 0 
Mărime: 25,6 KB
ID:  7758

In imaginea de mai sus, putem receptiona ce se discuta in lista YO care grupeaza conversatiile purtate in grupul RVSU si in grupul de trafic local restrans.
Desi initierea apelului se poate face doar pentru contactul pe care il alegem in lista din dreapta (Contact Name), daca se receptioneaza un QSO in Rx Group List "YO", vom putea interveni si noi in acel QSO apasand PTT intr-un interval de timp anume. Acest interval de timp se seteaza ca un parametru al retelei si este de ordinul secundelor. El se numeste Group Call Hang time.
In acest interval de timp, canalul de comunicatie deschis devine "rezervat" pentru statiile care fac parte din acelasi TG.

Un interval de timp similar in facilitati se poate defini si pentru apeluri de tip "Private".

Apelurile de tip "Private" sunt asemanatoare cu cele de tip "Contact name" doar ca utilizatorul selecteaza destinatarul din agenda accesibila prin meniul statiei.
In cazul in care se contacteaza un utilizator in regim "Private", QSO-ul se poarta in afara Talk Group-urilor, cu conditia insa ca acestia sa aib cel putin un TG comun.


PRACTIC

Din perspectiva utilizatorului, prin programarea statiei putem avea urmatoarele situatii:
-Statia initiaza apel DOAR in TG de interes si receptioneaza DOAR TG-ul respectiv
-Statia initiaza apel DOAR in TG de interes DAR receptioneaza in MAI MULTE TG
-Statia initiaza apel in TOATE TG si receptioneaza in TOATE TG
-Statia initiaza apel in TOATE TG si asculta in TOATE TG.


Mai exista posibilitatea ca, indiferent de TG in care suntem, sa apelam un singur corespondent sau un grup predefinit de corespondenti si sa purtam un QSO doar cu acestia fara a produce QRM pentru ceilalti aflati pe receptie.


In Bucuresti exista un prim repetor capabil DMR. Deocamdata el este in regim Dynamic Mixed Mode, adica permite atat legaturi in FM analogic cat si legaturi in DMR, din ratiuni de compatibilitate cu echipamentele aflate in utilizarea radioamatorilor din YO3 care folosesc activ frecventa.

Odata cu cresterea numarului de utilizatori si cu autorizarea lui, repetorul se va trece in mod exclusiv digital, pe o alta pereche de frecvente.

Cateva facilitati ale sistemului DMR:


-Desi o statie a ramas in emisie ca urmare a unei defectiuni la PTT, ceilalti corespondenti au putut folosi "frecventa" pentru a purta QSO-uri in continuare.
Statiile se pot programa astfel incat, chiar daca PTT este apasat, corespondentii sa intervina si sa anunte respectivul operator cu privire la aceasta problema.

-Actualizarea setarilor statiei se poate realiza si OTP, adica prin programarea Over The Air, de la distanta. Se pot face astfel corectii la o statie gresit programata, cu conditia ca aceasta sa fie lasata pornita pe o frecventa cu privire la care s-a convenit in prealabil. Programarea este conditionata de parole.

-O convorbire poate fi initiata DOAR cand frecventa este libera sau poate fi initiata PESTE o conversatie in curs (cazul apelurilor de urgenta) fara ca suprapunerea sa fie afectata de fenomenul de captura FM; practic, statia care intervine poate sa se afle la distanta mai mare de repetor decat statia PESTE CARE se intervine, calitatea audio neavand de suferit.

-Inainte de a initia apelul, se poate interoga reteaua pentru a afla daca statia corespondenta este in aria de acoperire folosind comenzi simple.

-Se pot transmite SMS-uri cu mesaje scrise din tastatura statiei sau predefinite intr-o lista de mesaje (pentru statiile fara tastatura alfanumerica).














Most viewed posts in last 30 days