ads

05 iunie 2018

TBDXC - o comunitate pentru radioamatorii care inca prefera contactul uman

Imi amintesc foarte clar desi sunt multi ani de atunci, de primul meu montaj electronic. Era un kit produs de acum raposata cooperativa Radio Progresul. Un interfon.

Imi este greu sa refac trairile din acea perioada caci avem vreo 14 ani dar stiu cu certitudine ca pana la acel moment, pe langa ca am distrus cateva radiouri incercand sa vad ce era prin ele, am si "construit" un 'telefon" din doua conserve si o ata intinsa prin curtea bunicii in incercarea de a comunica la "distanta". Deh, pe vremea aceea erau tot felul de traznai de incercat peste vara intr-o carte in vreo 7 volume, "Enciclopedia Practica a Copiilor" pe numele ei.

Asadar, pot spune cu mana pe inima ca preocuparea mea pentru comunicatii la distanta s-a nascut cu multa vreme in urma si de atunci nu m-a parasit niciodata.
Anii au trecut, colectia Tehnium s-a strans numar de numar, am aflat despre radioamatori, am modificat primele radiouri pentru a receptiona acele benzi, ba chiar unele dintre ele au gazduit si cate un emitator cu un tranzistor pentru a se transforma in "transceivere"... Dap, un SONG si o GLORIA :-) pe care chiar le-am folosit cu succes pe munte! Era cu mult inainte de 89 si sansele de a deveni radioamator in acele vremuri erau destul de indepartate.
Dupa Revolutie, o perioada de pauza dar nu de uitare apoi, in sfarsit, indicativ eliberat de IGCTI (dupa cativa ani de CB si indicativ eliberat de ... mine) si Marea Aventura a radioamatorismului a inceput.
Experimente, legaturi, palavrageala, senzatia minunata de a surubari ceva si de a sta de vorba in acelasi timp cu cate un radioamator de te miri unde!
Apoi calculatorul, revelatia modurilor digitale care permiteau legaturile fara galagia inerenta legaturilor SSB, nopti intregi petrecute in fata calculatorului in PSK31, RTTY, OLIVIA, MT63. Una duce la alta si legaturile astea au dus la conceperea unei interfete pentru modurile digitale bazata pe USB pe vremea cand se foloseau inca transformatoarele de separatie si enspe cabluri pentru legatura cu calculatorul :-).
Numitorul comun insa, cel putin pentru mine, a fost CONTACTUL UMAN cu radioamatorul din cealalta parte a legaturii radio... Senzatia inegalabila si nedefinibila a unui "Hello again" sosit din partea cealalta a lumii indicand ca am mai avut o legatura radio cu cativa ani in urma; "lilililili"-ul emisiei PSK in asteptarea unor cuvinte introduse la tastatura de un corespondent mai  in varsta si neobisnuit cu batutul in taste; schimbul de pareri despre antene purtat in RTTY cu cate o statie din UK sau Italia; placerea continuarii conversatiei intrerupte de propagare la o intalnire la Ham Fair, toate acestea au contactul uman ca un fir rosu care le leaga.
Relativ recent, aproape in acelasi timp cu aparitia FT8 am inceput sa (re)invat CW ca o noua provocare. Cu acest prilej am redescoperit emotia primelor legaturi si  am intalnit operatori nemaipomeniti, care cu rabdare m-au ajutat pe mine, un incepator cu multi ani de indicativ sa finalizez legatura. O adevarata reiterare a DX Code of conduct.
In mod firesc, am incercat si FT8. Un mod de lucru care promitea obtinerea unor performante deosebite cu mijloace modeste, un panaceu pentru cei care nu isi pot permite antene extinse in aceasta perioada de propagare deficitara. In primul rand m-a surprins numarul mare de statii prezente in frecventa. Apoi nivelul semnalelor, care in niciun caz nu sugera utilizarea unor puteri mici.
Am gasit acest mod de lucru rece si impersonal, ca si alte moduri care inteleg prin "QSO" strictul necesar, adica QRZ, RS, QTH LOC si "73".
Cineva spunea ca FT8 este "singurul mod de a face o legatura si, in acelasi timp, sa servesti cina" si sunt absolut de acord :-) Lasi calculatorul sa isi faca treaba in timp ce te uiti la un film!
Din pacate, in acelasi timp in care in banda dedicata semnalele FT8 sunt la cel putin S7, pe segmentul de SSB este liniste!

Mod digital impersonal si rece, cred ca migrarea spre FT8 este de natura sa defavorizeze raspandirea radioamatorismului... Cum poti sa il prezinti cuiva care ia contact cu radioamatorismul pentru prima data? Cum poti sa ii explici ca radioamatorismul este un mix de cunostinte si aptitudini care iti folosesc in "stapanirea" unor echipamente din dorinta de a stabili contacte cu ALTI RADIOAMATORI?

Cum poti sa ii transmiti emotia unei legaturi cand pe ecran curg cateva prescurtari care nu transmit nimic spre OM? Cum poti sa iti perfectionezi aptitudinile de radioamator? Da, poate fi un mod nemaipomenit de a strange legaturi in LOG cu care sa aplici apoi la niste diplome frumoase dar... Dar, in spatele legaturilor radio nu va fi nicio poveste de spus cuiva! Nu vei putea spune: "Cand am strigat la statia din Beirut, desi era un pile-up nemaipomenit, s-a facut liniste si m-am putut conversa cu un radioamator a carui sotie avea numele meu"! - Asta e povestea care o poate spune pustoaica mea, la 13 ani! Si eu, la randul meu, am cate o mica poveste pentru aproape fiecare legatura radio din log... cu exceptia celei in FT8 la care pot spune doar atat: "Calculatorul meu a avut un QSO cu calculatorul altui radioamator" :-)

Pana ieri am crezut ca, incet incet, ma transform din radioamator intr-o fosila incapabila sa inteleaga "progresul tehnologic". Apoi mi-am dat seama ca refuzul de a renunta la contactul uman nu imi este numai mie caracteristic, ba dimpotriva, este chiar o comunitate care inca mai crede in el.

Azi sunt membrul 100 in TrueBlue DX Club *, o comunitate de radioamatori care inca mai cred ca o legatura radio trebuie sa transmita si emotie nu numai un control si "73". 
Inca mai este speranta!

73 de YO3HJV


*-"True Blue" poate fi tradus ca "statornic".
Pentru mai multe "nuante", vezi si acest link.

Postări populare

OnLine logbook YO3HJV

www.hrdlog.net