VFO Encoder selection for Xiegu G90

 From time to time someone start searching for part number of the VFO encoder.

Here is a selection of part numbers for encoders without detent (no clicks).

As a personal observation, with more than 18 pulses per revolution it is a pain to use a no detents encoder...

For no detent encoders:

From BOURNS:

PEC11R-4020K-S0018 with knurled shaft, 20mm lenght, no detents, momentary switch and 18 pulses per revolution.

PEC1R-4025F-S0018 with flatted shaft. From ALPS, EC11E, 20mm long flatted shaft (only) momentary switch.

 

 

From ALPS: 

EC11E153440D with 15 pulses per revolution.

EC11E18344Oc with 18 pulses per revolution.

 

For both producers I reccoment study their product selection datasheets which can be downloaded as pdf clicking on their names.

 

I usually like to have longer shafts and cut them to my needs so, if you want a shorter one, just check the datasheets for the part number. 

Both are producing compatible encoders for VFO, VOL and FUNCTION. 

 

Simplyfying the code by using a tic-tac machine

Playing with Arduino and it's C++ I often use timed tasks.

Basically, in Arduino you can do things at specific interval either by adding delay() at some strategic points or using wellknown non-blocking code:

const unsigned long interval = 1000; // Interval for LED blink (in milliseconds)
unsigned long previousMillis = 0;    // Variable to store time since last LED update

int ledPin = 13; // Pin for the LED

void setup() {
                    pinMode(ledPin, OUTPUT); // Initialize LED pin as an output
  }

void loop() {

                  unsigned long currentMillis = millis(); // Get the current time

  // Check if it's time to update the LED
  if (currentMillis - previousMillis >= interval) {
                    previousMillis = currentMillis; // Save the last time LED was updated
                    digitalWrite(ledPin, !digitalRead(ledPin)); // Toggle the LED state
          }

      // Other non-blocking tasks can be added here
}
 

What if, the code need more than one timer?

Well, we  can use multiple timers like that!

While this is the simple and easy way, in a big code we start loosing track of what does what and if the code is big, each byte counts! Let's not forget that  each unsigned long type variable cost us 4 bytes of precious memory; each byte consists of 8 bits, and an unsigned long on Arduino is a 32-bit data type, so it occupies 4 bytes (32 bits / 8 bits per byte = 4 bytes).

I have a program in which I have to test multiple timers with multiple distinct intervals and the memory cost was huge.

So, I stayed and think and found a very elegant solution.

While I may reinvented the wheel, I think it is nice to share it with you!

It is all about making a single time measuring function and asign boolean variables to keep track of various things.

  unsigned long previousMillis_ONESECOND = 0; // Variable to store the last time the ONESECOND was flipped

  const unsigned long interval_ONESECOND = 1000; // Interval at which to flip the ONESECOND (in milliseconds)

    bool ONESECOND = false;

void loop(){

    updateONESECOND(); }

void updateONESECOND(){

          unsigned long currentMillis = millis(); // Get the current time

 

          // Check if it's time to flip ONESECOND

          if (currentMillis - previousMillis_ONESECOND >= interval_ONESECOND) {

            // Save the last time ONESECOND was flipped

            previousMillis_ONESECOND = currentMillis;

           // Flip ONESECOND

            ONESECOND = !ONESECOND;

      }

}

then, I have other functions that check various conditions AND bool.

For example, a function that blink a special character on a LCD: 

 

bool ProcessSTART = false;

 

void fLCD(){  // alternate symbol at a rate of one second while StartLog is activated

            if (ONESECOND && ProcessSTART){

                     printFN_Char();

                            }

                else {

                     printFP_Char();

                }

}

the other bool ProcessSART is flipped in other part of the program.

In other functions you can count the number of seconds using this tic-tac function and get other intervals derived from it, using less bytes in a simple arithmetic function.

It's like using an external time generator for all the functions in the code.

Frecventmetru 0-1GHz cu ESP32

Uneori am avut nevoie de un frecventmetru cu precizie ridicata pentru verificarea unor montaje facute acasa.

Cum spatiul pe masa de lucru este limitat, nevoia m-a impins sa caut un echipament miniaturizat.

Sigur ca exista produse industriale dar, unde mai este placerea de a construi ceva?

Un frecventmetru cu ESP32 ar rezolva problema, mai ales ca, teoretic, poate masura frecvente pana la 40 MHz.

Cu ajutorul unui prescaler, gama de frecvente masurate poate fi extinsa, cu mentinerea unei precizii satisfacatoare in pseudo-laboratorul de acasa.

 

 

Schema electrica (click pentru o versiune marita a imaginii):

Cateva precizari:

-Nivelul maxim al semnalului la borne este de 10dbm, adica 10mW/50 Ohm.

-Montajul poate fi simplificat prin utilizarea doar a placii ESP32 si a condensatorului de decuplare la intrarea de semnal dar recomand, totusi, utilizarea unui divizor pentru a proteja intrarea de semnalele mai mari de 3V varf la varf.

Pentru a obtine fisierele .bin necesare scrierii programului, va rog sa ma contactati prin email

 

Programarea unui ESP32 fara Arduino IDE

Placile Arduino deja fac parte din istorie iar hobbystii deja au la dispozitie platforme de experimentare tot mai puternice din punct de vedere al interfetelor oferite.

Espressif a iesit pe piata cu ESP32, un MCU ce incorporeaza periferice IO digitale, ADC-uri de inalta rezolutie si WiFi/BLE, totul intr-un pachet miniaturizat si cu consum extrem de redus ce il face deosebit de versatil pentru proiectele care incorporau pana acum platforma ATMEGA.

Pretul comparabil sau chiar mai scazut al placilor de dezvoltare  bazate pe SOC-ul ESP32 a determinat migrarea multor proiecte spre aceasta platforma iar  IDE-ul Arduino a primit bibliotecile necesare pentru a fi compatibil.

Uneori insa, suntem in situatia de a avea fisierele gata compilate, exportate din IDE Arduino sau alt mediu de dezvoltare si dorim sa facem programarea cu un alt calculator ori am primit fisierele de la altcineva care nu doreste sa faca public codul sursa. 

Cu ajutorul aplicației ESP Download Tool este posibilă încărcarea programelor compilate (fișiere BIN) în ESP.
Acest articol se referă la pregătirea utilitarului și la diferiți parametri necesari pentru transferarea cu succes a acestor fișiere.

Pasul 1, descarcarea aplicatiei ESP Download Tool

Programul este oferit chiar de producatorul Espressif iar descarcarea se face sub forma unei arhive.

Dupa descarcare, dezarhivam fisierele; vom obtine un folder in care se gaseste un fisier .exe si alte subfoldere necesare functionarii aplicatiei.

 

Pasul 2, rularea aplicatiei.

Este de retinut ca aplicatia ruleaza direct, fara a fi necesara instalarea ei. 

Programarea cipului are loc insa pe o interfata UART, seriala, asadar, daca calculatorul nostru nu are port COM nativ sau programarea se realizeaza prin intermediul unui adaptor USB<>UART, este posibil sa fie nevoie sa instalam unele drivere in cazul in care Windows nu le instaleaza automat. 

In general, placile de dezvoltare au deja acest adaptor USB<>UART incorporat in design; in imagine, o placa MCU32 Devkit cu circuitul adaptor CP2102.

Pornim aplicatia ESP Download Tool din executabilul flash_download_tool_3.x.x.exe; se vor deschide doua ferestre; una de tip Terminal (care va afisa datele in timpul operatiunii de upload) si a doua, pentru selectarea tipului de MCU ESP. Cu acest software se pot programa si ESP8266 precum si toata gama ESP32.

 

 

Chip Type: Daca lucram cu un modul ESP32 WROOM (atentie la inscriptia de pe ecranul metalic), atunci selectam
"ESP32-D2WR" iar pentru restul, in marea majoritate a cazurilor putem folosi optiunea generica "ESP32".

WorkMode:  Intotdeauna alegem "Develop". Modul "Factory" este destinat programarii mai multor MCU simultan.

 

Pasul 3, conectarea ESP32 la calculator.

Acum este momentul sa conectam placa de dezvoltare la USB  direct sau prin intermediul adaptorului USB<>UART.

Verificam in Device Manager daca driverul este instalat si functioneaza.

Unele placi de dezvoltare necesita apasarea unui buton in timp ce sunt conectate la USB; acesta este notat "FLASH" sau "BOOT" si nu trebuie confundat cu "RESET" sau "EN"!

Pasul 4, setarile aplicatiei.

Înainte de a selecta fișierele BIN și adresele sectoarelor de memorie, trebuie selectați unii parametri pentru ESP32.
Practic, majoritatea plăcilor ESP32 ar trebui să funcționeze cu următoarele setări:

SPI SPEED: 80 MHz
SPI MODE: DIO
Dimensiunea Flash: 32 Mbit (4 Mbyte)

În plus, trebuie să se specifice portul COM în software.
Viteza de transmisie (BAUD rate) este setată la 921600.
Abia după aceea este necesar să fie specificate căile către fișierele BIN și sectoarele de memorie.

Pasul 5, selectarea fisierelor BIN si a adreselor locatiilor de memorie unde trebuie incarcate.

Programul oferă posibilitatea de a încărca mai multe fișiere BIN în același timp. 

Astfel, nu numai programul propriu-zis, ci și bootloaderul sau partițiile pot fi încărcate în ESP32. 

Deoarece, în principiu, un bootloader este întotdeauna deja instalat pe plăcile de dezvoltare înainte de livrare, in cele mai multe cazuri, acesta nu va trebui încărcat. 

Este suficient să încărcați doar fișierul BIN cu programul principal.

Aria pentru programul principal începe întotdeauna de la:: 0X10000
Ambele câmpuri vor deveni verzi dacă datele au fost introduse corect. 

Cu un clic pe "Start" începe procesul de încărcare. 

Dacă acesta a avut succes, acest lucru este confirmat cu "FINISH" (Terminare). 

De îndată ce se apasă butonul de Reset (sau EN) de pe controler, programul încărcat ar trebui să pornească.

2024, Copyright YO3HJV