Acum cateva seri am avut o revelatie si am cautat repede prin programul legislativ sa o confirm sau sa o infirm.
Este vorba de o ordonanta a guvernului emisa pentru reglementarea cheltuirii banilor publici atunci cand se achizitioneaza bunuri sau se incheie contracte prin care se achizitioneaza servicii.
Nu intru in detalii ci doar prezint o constatare: Federatia Romana de Radioamatorism, ca beneficiara de bani de la buget are obligatia de a respecta cateva reguli atunci cand achizitioneaza bunuri sau contracteaza servicii. Desigur, nu toate si nu intotdeauna.
Dar, asta inseamna inca o activitate birocratica in plus. Cine o va prelua? Cine o va coordona?
O alta problema. Majora, cred eu, se refera la faptul ca Federatia, asa cum este ea acum, NU POATE PRIMI PERSOANE FIZICE CA MEMBRI! Federatia Romana de Radioamatorism repezinta o asociere intre cluburi SPORTIVE si asociatii SPORTIVE Asa spune legea! Mai mult (si mai rau!), in Romania nu poate exista decat o SINGURA FEDERATIE pe ramura de sport!
Practic, radioamatorul roman, pentru a fi reprezentat, este nevoit sa se inscrie intr-o organizatie locala care, mai apoi, se afiliaza la FRR. Ceea ce are drept consecinta, faptul ca vocea respectivului radioamator se va putea auzi doar in cadrul micutei organizatii locale din care face parte. Ma rog, si in benzile radio.
Orice propunere de reforma sau de imbunatatire a activitatii va ajunge la Pastele cailor in "plenul" FRR!
Un alt mare dezavantaj este legat de CIS. Certificatul de identitate sportiva, aviz prin care se certifica de catre un organism DE STAT, ca organizatia intruneste criteriile cerute de lege pentru a face parte din sistemul sportiv!
"La ce imi trebuie CIS" veti intreba! Simplu, CIS trebuie ca sa beneficiezi de niste bani de la buget! Sa primesti banii in ultima saptamana a anului ca sa ii reportezi iar urmatorul buget sa fie ajustat cu suma respectiva sau ca sa te inscrii in FRR!
Dar acest CIS nu vine, asa, din cer! Ca orice "medalie", CIS cere sacrificii! Iar sacrificul este modelarea functionarii organizatiei din care face parte radioamatorul respectiv, poate chiar impotriva vointei sale!
Radioamatorul nu este un alergator, un aruncator de ciocan sau un halterofil!
Iar regulamentele concursurilor in care se intrec radioamatorii sunt permanent subiect de discutie, pana in prezent nefiind gasita o formula ideala care sa reglementeze aceste competitii. Fotbalul are reguli batute in cuie si unanim acceptate, rugby-ul, canotajul, scrima etc, dar, in concursurile de radioamatori, formula perfecta inca nu s-a inventat!
Cati membrii are FRR? Nu exista nici macar acum o evidenta clara a numarului de membrii si, parerea mea este ca aceasta necunoastere nu se datoreaza secretomaniei ci imposibilitatii de organizare. Pur si simplu, cluburile nu trimit evidentele. De ce? Pai, daca ar trimite s-ar sti cat trebuie sa cotizeze.
De fapt, nici macar nu se prea cotizeaza!
Radiocluburi. "Ce sunt alea?" vor intreba multi dintre radioamatori, in special cei din Bucuresti. De mult nu s-a mai dat un var sau o tencuiala in Radioclubul de pe Popa Tatu... Singura activitate febrila am vazut-o cand s-a schimbat conducerea si una dintre camere si-a schimbat stapanul. Boierie! De fapt, radioclubul este o sala de mese unde se mananca un salamior, un parizer, unde se bea o palinca si se deapana amintiri din vremea vidului in timp ce alta camera serveste de birou personal pentru un sef.
Si o camaruta pentru un fel de birou QSL. Dar biroul QSL este al Federatiei! De ce nu se gaseste un loc in sediul Federatiei?
Ca veni vorba de Birou QSL...
E la pamant si cu asta am spus tot.
Totusi, prea putini isi doresc altceva de la o asociatie! Ma surprinde! Sa fie oare varsta o cauza? Radioamatorii au renumele de a fi tineri la spirit!
Din ce in ce mai diluata, FRR se dovedeste a fi, de fapt, proiectia activitatii unui singur om, Vasile Ciobanita care, de unul singur incearca sa fie peste tot. Din pacate, aceasta ubicuitate nu reuseste intotdeauna. Cu atat mai mult ma intreb care va fi soarta radioamatorului din Romania atunci cand dl. Ciobanita va decide ca trebuie sa se retraga din aceasta activitate! Gasesc un singur raspuns, pe care nu vi-l ofer, va las sa il gasiti si voi!
FRR este intr-un impas structural pentru ca este autosuficienta, pentru ca isi imagineaza ca pozitia sa de exclusivitate este de ajuns ca sa o si impuna; Federatia a uitat sa scrie reviste, nu a reusit sa instaleze un singur repetor si nici macar nu reuseste sa isi trimita reprezentanti la manifestarile europene-acestia isi platesc din propriul buzunar deplasarile si FRR se mandreste cu ele! Ce sa mai vorbim de o pozitie de forta in relatia cu autoritatile!
Mie mi se pare penibil si umilitor! Voua?
De fapt, Federatia are o singura preocupare: galceava, ranchiuna si capra vecinului, idelile fixe si subzistenta.
Si atunci, ce rost mai are o astfel de Federatie? Sunt convins ca multi dintre voi va puneti aceeasi intrebare!
Iar a doua intrebare este:
"Ce astept eu de la o asociatie a radioamatorilor din Romania?"
Este vorba de o ordonanta a guvernului emisa pentru reglementarea cheltuirii banilor publici atunci cand se achizitioneaza bunuri sau se incheie contracte prin care se achizitioneaza servicii.
Nu intru in detalii ci doar prezint o constatare: Federatia Romana de Radioamatorism, ca beneficiara de bani de la buget are obligatia de a respecta cateva reguli atunci cand achizitioneaza bunuri sau contracteaza servicii. Desigur, nu toate si nu intotdeauna.
Dar, asta inseamna inca o activitate birocratica in plus. Cine o va prelua? Cine o va coordona?
O alta problema. Majora, cred eu, se refera la faptul ca Federatia, asa cum este ea acum, NU POATE PRIMI PERSOANE FIZICE CA MEMBRI! Federatia Romana de Radioamatorism repezinta o asociere intre cluburi SPORTIVE si asociatii SPORTIVE Asa spune legea! Mai mult (si mai rau!), in Romania nu poate exista decat o SINGURA FEDERATIE pe ramura de sport!
Practic, radioamatorul roman, pentru a fi reprezentat, este nevoit sa se inscrie intr-o organizatie locala care, mai apoi, se afiliaza la FRR. Ceea ce are drept consecinta, faptul ca vocea respectivului radioamator se va putea auzi doar in cadrul micutei organizatii locale din care face parte. Ma rog, si in benzile radio.
Orice propunere de reforma sau de imbunatatire a activitatii va ajunge la Pastele cailor in "plenul" FRR!
Un alt mare dezavantaj este legat de CIS. Certificatul de identitate sportiva, aviz prin care se certifica de catre un organism DE STAT, ca organizatia intruneste criteriile cerute de lege pentru a face parte din sistemul sportiv!
"La ce imi trebuie CIS" veti intreba! Simplu, CIS trebuie ca sa beneficiezi de niste bani de la buget! Sa primesti banii in ultima saptamana a anului ca sa ii reportezi iar urmatorul buget sa fie ajustat cu suma respectiva sau ca sa te inscrii in FRR!
Dar acest CIS nu vine, asa, din cer! Ca orice "medalie", CIS cere sacrificii! Iar sacrificul este modelarea functionarii organizatiei din care face parte radioamatorul respectiv, poate chiar impotriva vointei sale!
Radioamatorul nu este un alergator, un aruncator de ciocan sau un halterofil!
Iar regulamentele concursurilor in care se intrec radioamatorii sunt permanent subiect de discutie, pana in prezent nefiind gasita o formula ideala care sa reglementeze aceste competitii. Fotbalul are reguli batute in cuie si unanim acceptate, rugby-ul, canotajul, scrima etc, dar, in concursurile de radioamatori, formula perfecta inca nu s-a inventat!
Cati membrii are FRR? Nu exista nici macar acum o evidenta clara a numarului de membrii si, parerea mea este ca aceasta necunoastere nu se datoreaza secretomaniei ci imposibilitatii de organizare. Pur si simplu, cluburile nu trimit evidentele. De ce? Pai, daca ar trimite s-ar sti cat trebuie sa cotizeze.
De fapt, nici macar nu se prea cotizeaza!
Radiocluburi. "Ce sunt alea?" vor intreba multi dintre radioamatori, in special cei din Bucuresti. De mult nu s-a mai dat un var sau o tencuiala in Radioclubul de pe Popa Tatu... Singura activitate febrila am vazut-o cand s-a schimbat conducerea si una dintre camere si-a schimbat stapanul. Boierie! De fapt, radioclubul este o sala de mese unde se mananca un salamior, un parizer, unde se bea o palinca si se deapana amintiri din vremea vidului in timp ce alta camera serveste de birou personal pentru un sef.
Si o camaruta pentru un fel de birou QSL. Dar biroul QSL este al Federatiei! De ce nu se gaseste un loc in sediul Federatiei?
Ca veni vorba de Birou QSL...
E la pamant si cu asta am spus tot.
Totusi, prea putini isi doresc altceva de la o asociatie! Ma surprinde! Sa fie oare varsta o cauza? Radioamatorii au renumele de a fi tineri la spirit!
Din ce in ce mai diluata, FRR se dovedeste a fi, de fapt, proiectia activitatii unui singur om, Vasile Ciobanita care, de unul singur incearca sa fie peste tot. Din pacate, aceasta ubicuitate nu reuseste intotdeauna. Cu atat mai mult ma intreb care va fi soarta radioamatorului din Romania atunci cand dl. Ciobanita va decide ca trebuie sa se retraga din aceasta activitate! Gasesc un singur raspuns, pe care nu vi-l ofer, va las sa il gasiti si voi!
FRR este intr-un impas structural pentru ca este autosuficienta, pentru ca isi imagineaza ca pozitia sa de exclusivitate este de ajuns ca sa o si impuna; Federatia a uitat sa scrie reviste, nu a reusit sa instaleze un singur repetor si nici macar nu reuseste sa isi trimita reprezentanti la manifestarile europene-acestia isi platesc din propriul buzunar deplasarile si FRR se mandreste cu ele! Ce sa mai vorbim de o pozitie de forta in relatia cu autoritatile!
Mie mi se pare penibil si umilitor! Voua?
De fapt, Federatia are o singura preocupare: galceava, ranchiuna si capra vecinului, idelile fixe si subzistenta.
Si atunci, ce rost mai are o astfel de Federatie? Sunt convins ca multi dintre voi va puneti aceeasi intrebare!
Iar a doua intrebare este:
"Ce astept eu de la o asociatie a radioamatorilor din Romania?"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu