Alaturi de fortele Inspectoratului sunt echipe de voluntari din diverse ONG-uri iar tabara este amplasata in spatele liniei rosii. Radioamatorii sunt si ei prezenti prin RVSU – Radioamatori Voluntari in Situatii de Urgenta – gata sa furnizeze comunicatii radio pentru activitatile desfasurate de aceste ONG-uri.
Unul dintre ei sta permanent alaturi de Comandantul taberei pentru a-I furniza toate informatiile pe care le primeste.
Incepe ridicarea taberei de refugiati dar in paralel incep sa soseasca sarcini pentru voluntari; acestia trebuie sa se organizeze in echipe mixte si sa execute misiuni de cautare-salvare in afara Taberei de refugiati.
Perimetrul taberei este delimitat, se stabileste amplasamentul corturilor in functie de functionalitati. Apar primele victime, doi soldati ai trupelor NATO cu rani prin impuscare se apropie de tabara cu ultimele puteri si se prabusesc…
Echipajele de prim ajutor ale Serviciului Maltez intervin rapid, incep acordarea primului ajutor.
Alaturi de echipajele de prim ajutor, unul dintre radioamatori transmite catre Comandantul taberei un raport de situatie cu informatiile medicale transmise de la paramedici; acesta este in legatura cu esaloanele de comanda ale IGSU si solicita echipaje de specialitate din cadrul Serviciului SMURD si de Ambulanta pe baza informatiilor primite.
In scurt timp, ambulantele sosesc si preiau cele doua victime.
Prima “misiune” ia sfarsit in timp ce, in jur, continua activitatile de ridicare a corturilor taberei de refugiati.
YO3HJV - Pe masuta se poate observa antena Patch pentru conectarea la RadioServerul SmartPTT |
RVSU improvizeaza rapid un punct de coordonare a activitatilor proprii; acesta consta intr-o masuta si un scaun. Sunt suficiente pentru a aseza un laptop si un carnet.
Incep sa soseasca si alte misiuni, unele dintre ele necesita dirijarea echipelor SAR in teren, pe baza unor coordonate primite pe lantul de comanda.
ONG-urile din aceste echipe mixte se bazeaza pe informatiile transmise de radioamatori dar si pe pozitia GPS furnizata de statiile acestora.
De la “masuta de coordonare”, coordonatele de cautare si pozitia actualizata a salvatorilor sunt folosite pentru a dirija echipa SAR cat mai aproape de destinatie. Disciplina radio exersata in exercitiile anterioare este folosita din plin pentru scurtarea mesajelor. Codul “Q” isi demonstreaza valoarea.
Dupa orele pranzului, ultimul, este ridicat cortul RVSU unde ne vom instala echipamentele necesare coordonarii comuncatiilor de radioamator din Tabara de Refugiati.
La sfarsitul zilei, toate echipamentele necesare sunt operationale.
Totul a inceput acum aproape 8 ani cand un grup de radioamatori din Bucuresti s-au strans in jurul unei idei relativ noi in radioamatorismul din Romania: Comunicatiile in situatii de urgenta. Astfel a aparut RVSU, un acronim ce reprezinta reactia radioamatorilor in fata potentialelor situatii in care comunicatiile clasice – institutionale sau comerciale – nu mai fac fata.
Dupa ani de asistenta de “specialitate” in diverse evenimente cu caracter sportiv, Decembrie 2016 intre Departamentul pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Afacerilor Interne si Societatea Romana a Radioamatorilor s-a semnat un protocol de colaborare; RVSU devenea astfel partener oficial in realizarea comunicatiilor de urgenta pentru institutiile cu atributii in interventia in cazuri de dezastru.
Au urmat apoi intalniri la care s-au pus la punct o parte din aspectele birocratice ale colaborarii dupa care, destul de brusc, am fost chemati sa participam la cel mai mare exercitiu avand ca tematica efectele unui seism puternic ce necesita interventia institutiilor civile din Romania si din Europa.
Acest exercitiu a fost cunoscut sub numele de “MODEX 2018” si a fost un succes desi ponderea activitatilor radioamatorilor a fost destul de modesta in aceasta prima faza practica. Cu toate acestea, am reusit sa ne facem simtita prezenta alaturi de fortele Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, structura de interventie civila militarizata, asigurand transmiterea de informatii din teren catre Centrul National de Comanda si Coordonare in Interventie.
Reticenta institutiei militarizate a fost depasita si, ceea ce era anuntat ca o probabilitate in primavara anului 2018, participarea la un mare exercitiu militar cu componenta civila a devenit realitate prin invitatia adresata de a participa la o serie de sedinte de planificare.
Acest exercitiu urma sa faca parte din seria de exercitii NATO organizate de Centrul de Excelenta Medicala (MILMED COE), poarta numele de Vigorous Warrior si se desfasoara din doi in doi ani.
Civil-Military Cooperation Working Group (photograph: LTC Wolfgang Diedrich, Bundeswehr Medical Academy) www.coemed.org |
Echipele de planificatori au creat scenarii pe multiple paliere, in care fortele angrenate in exercitiu sa isi testeze capacitatea de raspuns.
Dupa cum se va vedea mai tarziu, pe langa scenariile pregatite din timp, in timpul operatiunilor au mai fost create si altele, ad-hoc. Vigorous Warrior 2019 urma sa fie cel mai mare exercitiu NATO; circa 40 de natiuni participante urmau sa simuleze actiuni militare prin activarea articolului 5, venind in sprijinul unui membru al Aliantei care se afla in defensiva.
Operatiunile militare din zona de front urmau sa afecteze populatia civila din zona, IGSU fiind chemat sa raspunda acestor provocari. Pentru ca forta de sprijin sa poata face fata, in ajutor sunt mobilizate si resursele ONG-urilor care au incheiate protocoale de colaborare cu DSU.
Cateva cuvinte despre caracteristica fortelor civile cu rol in situatii de dezastre din Romania: Acestea sunt aflate sub conducere civila insa sunt militarizate, avand ca element central structurile pompierilor militari. Structura de comanda este Departamentul pentru Situatii de Urgenta, DSU. Acesta are in subordine Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta care, la randul sau, comanda structuri regionale la nivelul judetelor Romaniei.
Echipamentele echipei RVSU: doua masini pline si o remorca. |
Acestor organizatii li s-a dat sarcina de a opera activitatile din Tabara de Refugiati, aflandu-se sub comanda ISU.
In zona, IGSU a deplasat un Punct Operativ Avansat care se afla in legatura cu Centrul National de Conducere si Coordonare a Interventiei, situat langa Bucuresti. Acest POA asigura legatura intre diversele forte institutionale aflate in zona de operatiuni.
Punctul de Operatiuni Avansat - POA |
De ce am ales DMR?
In primul rand, datorita faptului ca un canal radio poate sustine simultan doua convorbiri; riscul de congestie a frecventei este scazut fata de un canal analogic, FM.
In al doilea rand, ni s-a parut important randamentul energetic al statiilor portabile; transmisia fiind TDMA, consumul din bateriei este redus fata de cel al unei transmisii analogice, FM. Producatorii indica un consum redus cu 40% fata de FM. In contextul misiunilor in afara taberei, orice astfel de economie este benefica.
In al treilea rand, statiile DMR pe care le utilizam au si transmisie de pozitie GPS, extrem de utila pentru afisarea pozitiei exacte a fiecarui membru RVSU. In al patrulea rand, sistemele de comunicatiile locale de voce pot fi interconectate cu cele din alte zone, banda folosita fiind destul de mica. Nu in ultimul rand, statiile DMR pot fi utilizate si pentru transmiterea de date. Desi viteza de transmitere este destul de mica, posibilitatea de a realiza transfer de date de la o statie la alta prin conectarea unei portabile la un laptop si de a utiliza inclusiv legatura prin repetor este extrem de atractiva.
In stanga, cele doua repetoare Motorola. In spate, centrala VoIP si router-ul. |
In poligon, ne-am deplasat cu doua repetoare UHF; unul din ele pe frecvente de radioamator, al doilea pe frecvente comerciale, ambele autorizate de ANCOM.
Al doilea repetor a fost pregatit pentru eventuale necesitati de comunicatie cu ONG-urile participante; nu a mai fost necesar intrucat consemnul a fost: “comunicatiile oficiale prin RVSU”, astfel ca ne-am limitat la cel din banda de radioamatori.
Avand in vedere ca urma sa fim suport pentru o tabara de refugiati, pe langa comunicatiile de voce si date mobile am anticipat necesitatea de a realiza conectarea informationala a diverselor functionalitati din tabara de refugiati.
Pentru aceasta am conceput o retea intranet bazata pe noduri multipunct in 5 GHz. Pe acest layer, urma sa fie realizat un cloud pentru calculatoare si o retea telefonica VoIP.
Statia HF ICOM IC7610 si modemul PACTOR SCS |
O multime de probleme tehnice si de conceptie au fost depasite in aceste perioada de teste. La final, inainte de a porni spre poligon, stiam ca avem un sistem flexibil de comunicatii, util pentru a realiza contacte cu statii aflate la mare distanta.
O statie HF este indispensabila pentru o tabara de refugiati intrucat, prin intermediul acesteia se pot trimite mesaje de natura umanitara pentru populatia dizlocata in absenta altor mijloace de comunicatie accesibile in zona afectata.
Antena verticala multiband 7-14-21-28 MHz |
Antena principala a fost o verticala “Made in Romania” pentru 7-14-21-28 MHz, amplasata direct pe sol cu 20 de radiale de 5m distribuite in stea.
Statie de rezerva a fost un ICOM IC7300.
Statia de HF a folosit indicativul special YP19VW; pe parcursul exercitiului au fost realizate circa 2000 de legaturi in pofida zgomotului local foarte crescut.
Folosind Winlink am transmis, la solicitarea Comandantului taberei un email cu atasament catre conducerea exercitiului.
In principiu, echipamentele urmau sa fie instalate odata cu inceperea exercitiului dar repetoarele au fost instalate inainte cu doua zile de inceperea exercitiului.
Sistemul de radiale al antenei verticale. |
Locatia a fost intr-un foisor al taberei ISU, tabara de suport in care “locuim” impreuna, fortele civile.
Misiunile atribuite RVSU au fost de doua tipuri: Suport pentru activitatile interne ale Taberei de Refugiati (IDP Camp) si asigurarea comunicatiilor in teren pentru echipele mixte SAR (Search And Rescue).
In prima categorie, RVSU a asigurat realizarea unei conexiuni telefonice intre Punctul de Operatiuni Avansat (AOP) si Comanda Taberei si unei retele intranet cu propriul Cloud server.
Pentru aceasta am folosit o retea in 5 GHz realizata in jurul unui router.
Telefonul din Comanda Taberei IDP |
Al doilea aparat telefonic, conectat cu un PoE si un AP Mikrotik a fost instalat in autospeciala AOP. Al treilea echipament, un switch impreuna cu un telefon IP si un AP Mikrotik a fost instalat in punctul de comanda al IDP. In aceasta locatie am instalat si un switch pentru a avea posibilitatea de upgrade in sensul instalarii mai multor telefoane si al unor calculatoare conectate la reteaua intranet.
Serverul pentru sistemul SmartPTT a rulat pe un microcalculator cu procesor ATOM. Pe acelasi calculator rula si un server de fisiere bazat pe HFS.
Pe un Latte Panda am rulat un xls online. Spre deosebire de solutia tabelara furnizata de Google, noi am cautat o solutie cu actualizare instantanee, in timp real.
Aceste echipamente au fost instalate in locatia in care erau si repetoarele si multipunctul pentru 5 GHz.
Motorola DP-4801 |
Legatura radio se realiza in UHF cu statii portabile dotate cu GPS.
In planificarea initiala am avut in vedere utilizarea APRS pentru localizarea in teren insa am estimat ca este posibil sa avem mai multe misiuni simultane.
Utilizarea APRS presupunea insa fie utilizarea legaturilor radio analogice pentru voce fie ca operatorul RVSU sa detina doua statii radio, adica o complicare a setului de echipamente deplasat in locatia exercitiului. In plus, insemna inca o baterie de incarcat…
De aceea, am decis sa renuntam complet la APRS si sa utilizam la maxim facilitatile oferite de standardul DMR.
Fiind fericitii beneficiari ai unei solutii SmartPTT de la Elcomplus, am decis sa folosim doua repetoare Motorola SLR-5500, unul pe frecvente de radioamatori si un al doilea pe frecvente in afara benzilor noastre, autorizate de ANCOM special pentru acest exercitiu.
YO3HTB (stanga) si YO3IPB (dreapta) urmarind pozitia pe harta a unei echipe SAR |
Repetorul de radioamatori urma sa fie repetor principal, celalalt urma sa fie activat in situatia in care ar fi fost necesar pentru utilizatori ce nu detineau autorizatie de radioamator. Nu a fost cazul insa.
Toate echipamentele aveau baterie de back-ul si operatiunile din cortul RVSU erau sustinute de un generator de 5 KVA al ISU si de unul de 2KVA, rezerva RVSU.
Uneori combustibilul se termina, alteori eram deconectati pentru modificari in reteaua electrica a taberei; de fiecare data insa, bateriile de back-up si-au facut treaba si singurul echipament care isi inceta functionarea era proiectorul video.
Rescuse 4x4 si YO3HJV planificand deplasarea unei echipe SAR |
La fiecare trecere pe la cortul RVSU, bateria utilizata era schimbata cu una incarcata pentru a preintampina surprizele.
Sistemul SmartPTT a fost folosit cu harti rasterizate intrucat reteaua telefonica din zona nu permitea o conexiune ferma la internet pentru harti online.
Tot cu SmartPTT am realizat, pe baza deplasarilor echipei RVSu o harta a acoperirii, foarte utila pentru avertizarea echipelor ca intra in zone cu lipsa de semnal sau cu acoperire deficitara.
YO3IPT - in Cortul de comanda se afla permanent un radioamator care asigura legatura cu echipa de comanda. |
Aici, pe harta cu imagine din satelit aveam atat pozitia echipei cat si punctul de destinatie. Folosind reperele din harta satelitara si pozitia relativa, transmiteam indicatii de navigatie.
Odata ajunsi la punctul de destinatie, RVSU asigura transmiterea informatiilor relevante intre echipa mobila si CT.
Mesajele de interes pentru CT erau direct preluate in cortul respectiv de un radioamator RVSU permanent aflat acolo.
Transmiterea pozitiei GPS prin DMR se realizeaza printr-o trama de date de 60 msec iar periodicitatea se stabilea din punctul de coordonare. In momentele dintre actiuni, raportarea pozitiei era setata la 1200 secunde; dupa stabilirea coordonatelor misiunii, din “dispecerat” se modificau parametrii de raportare a pozitiei in functie de specificul misiunii.
De regula, pe parcusul deplasarii in auto, raportarea de pozitie se facea la 50-100m iar cand deplasarea se realiza pedestru, raportarea de pozitie se facea la 10-20m.
Operatorul RVSU nu avea de facut nicio interventie in setarile statiei, totul era realizat din punctul de coordonare ceea ce ii permitea acestuia sa se concentreze pe aspectele esentiale, respectiv pe comunicarea acestora.
O serie de facilitati oferite de sistemul radio au fost puse in aplicare treptat, pe masura ce ne familiarizam cu ele astfel ca la finalul exercitiului deja foloseam facilitati avansate cum ar fi marcarea traseelor pe care s-a efectuat cautarea cu caini.
Din pacate nu am avut timp sa implementam si solutia de transmitere a misiunilor prin TMS (Text Message Service) dar o avem in vedere pentru viitoarele actiuni.
Sigur, se vor gasi “traditionalisti” care sa deplanga utilizarea tehnologiilor comerciale in activitatea radioamatorilor dar trebuie retinut ca, in astfel de situatii, informatia este extrem de importanta si calitatea ei precum si viteza de transmitere pot juca un rol important in salvarea unor vieti.
Asocierea radioamatorismului cu tehnologia comerciala mai are si avantajul standardizarii echipamentelor lasand totodata libertate in adaptarea acestora la misiune intr-un mod neintalnit la operatorii profesionisti din institutii.
Noi avem libertatea de a adapta si modifica in urma observatiilor directe in timp ce un operator al unei institutii este supus unor proceduri birocratice ce nu pot fi parcurse cu rapiditatea ceruta de situatia de fapt.
Una din consecintele utilizarii tehnologiei moderne este simplificarea activitatilor auxiliare; prin utilizarea DMR cu SmartPTT logarea activitatilor a fost degrevata de reproducerea in scris a mesajelor transmise.
Locul hartiei a fost luat de inregistrarea pe server si am avut o situatie in care ascultarea traficului derulat anterior a fost edificatoare pentru lamuririea unei situatii controversate!
Renuntarea la notarea in intregime a mesajului ne-a permis sa tinem un log simplificat pe hartie, in care mentionam ora activitatilor relevante (pronirea in misiune, atingerea pozitiei de cautare, retragerea din teren).
O problema depasita rapid insa a fost compatibilitatea coordonatelor GPS. Acestea ne erau furnizate intr-un sistem incompatibil cu SmartPTT.
Chestiunea a fost rapid rezolvata prin aplicarea unei formule aritmetice simple beneficiind de experienta unui membru RVSU de profesie pilot de aeronave.
Ulterior, am descoperit ca sistemul TETRA putea furniza coordonate in acelasi format cu SmartPTT. Au existat in cateva ocazii dispute cu privire la locatia de destinatie stabilita pe baza coordonatelor. Locatia indicata de RVSU diferea de locatia obtinuta prin introducerea coordonatelor in programe de navigatie de catre ceilalti membri ai echipelor mobile; pana la urma, s-a demonstrat in teren ca RVSU stabilea corect destinatia si astfel am devenit responsabili si cu navigatia “oficiala”.
Prin intermediul retelei 3G, atat cat functiona, am fost conectati in permanenta cu repetoarele RVSU din Bucuresti pe TG-ul principal dat si cu reteaua DMR+, traficul fiind monitorizat si de alti radioamatori din afara ariei de exercitiu.
Apelul nostru de a da prioritate traficului radio din exercitiu a fost inteles si respectat, ceea ce denota calitatea si disciplina radioamatorilor romani.
Exercitiul s-a desfasurat intr-un camp virtual in care distantele erau mult mai mari decat in situatia reala. Deseori, intre conducatorii organizatiilor din IDP si membrii echipelor mixte care plecau in teren se putea comunica prin intermediul statiilor in frecvente PMR.
Lipsa de disciplina radio si utilizarea acestor canale de comunicatie in paralel au dus deseori la situatii confuze; in urma evaluarii efectuate dupa primele doua zile am ajuns la concluzia ca misiunile au decurs perfect ori de cate ori exista un singur canal de transmitere a informatiei.
La finalul acestui exercitiu major de succes am intarit urmatoarele concluzii pe care le anticipasem:
1. Pentru asigurarea comunicatiilor alternative sunt necesare solutii reziliente. Echipamentele improvizate nu isi au locul. Radioamatorismul de urgenta presupune concentrarea pe utilizarea unor echipamente functionale in orice moment pentru indeplinirea sarcinilor atribuite de conducerea actiunii si nu peticirea unor echipamente care functioneaza cand vor ele. Spiritul inovator al radioamatorilor trebuie utilizat pentru configurarea retelei in functie de necesitati si nu pentru identificarea modalitatilor de a face sa functioneze un echipament.
2. Toate echipamentele trebuie testate anterior actiunilor; functionarea lor trebuie verificata in diverse configuratii. In timpul actiunilor nu se vor face experimente cu noi functionalitati ale echipamentelor. Orice modificare trebuie precedata de un back-ul al setarilor pentru restabilirea functionalitatilor in cazul in care noile setari nu sunt corespunzatoare.
3. Echipele care actioneaza intr-o arie definita trebuie sa aiba echipamente identice. Oricare dintre membrii echipei trebuie sa poata utiliza echipamentele altor radioamatori din echipa fara parcurgerea unui instructaj prealabil.
4. Procedurile de trafic existente in prezent nu sunt in acord cu realitatile din teren. Procedura radiogramelor poate fi adecvata cand se transmit mesaje de la sinistrati catre familiile lor insa sunt complet desuete si consumatoare de timp pretios cand se executa misiuni punctuale. Procedura radiogramelor trebuie inlocuita cu inregistrarea traficului radio, radioamatorii trebuie instruiti sa extraga esentialul din comunicari si sa noteze doar aceste aspecte, ca o referinta pentru inregistrarile automate de trafic radio. Transmiterea informatiei catre destinatar trebuie anuntata prin sistemul radio.
5. Odata cu modernizarea mijloacelor de comunicatie ale autoritatilor si radioamatorii trebuie sa isi upgradeze echipamentele. Numai in acest mod se va mentine compatibilitatea intre institutii si retelele de radioamatori care actioneaza in situatii de urgenta. Radioamatorii trebuie sa inteleaga solicitarile primite de la alte organizatii si institutii si trebuie sa furnizeze informatia in formatul acceptat de acestea.
6. Procedurile de comunicatie ale radioamatorilor trebuie sa fie astfel intocmite incat acestia sa poata intelege corect mesajele primite dar si reciproc, sa se poata face intelesi de catre beneficiarii comunicarilor.
Am decis sa implementam o solutie exclusiv bazata pe tehnologie digitala cu inima stransa; chiar daca avem experienta in asigurarea comunicatiilor in situatii de urgenta, obiectivele pe care ni le-am stabilit au fost indraznete si au constituit o adevarata provocare. O multime de lucruri puteau merge prost...
Am abordat proiectul cu politica "pasilor marunti", bazandu-ne la inceput pe functionalitatile testate deja la repetoarele din Bucuresti, pe are le cunosteam, trecand treptat la testarea celor mai complexe doar atunci cand situatiile critice erau depasite.
Acest exercitiu complex ne-a crescut increderea in capacitatea noastra de a opera o retea de urgenta complexa, comparabila cu cea folosita de institutiile pe care le sprijinim si reprezinta o piatra de hotar in actiunile noastre in sensul utilizarii si pe viitor a noilor tehnologii.
Totodata, experienta in interactiunea cu actori de pe diverse paliere ale interventiei in situatii de urgenta ne-a aratat unde si cum trebuie modificate procedurile pentru a creste eficienta comunicarii in astfel de situatii.
La exercitiul Vigorous Warrior 2019, RVSU a participat prin:
YO3IHG, YO3IXW, YO3IPB, YO3IPT, YO3IGR, YO3HJV, YO3GSK, YO3HTB, YO3SXM, YO2LQA, YO3ISL, YO3IBZ. Jucator "in rezerva" in echipa de simulare YO3CAT.
Steagul a fost instalat pe cel mai inalt punct al taberei ISU: antena repetoarelor! |
Sistemul pe 5 GHz - jos, antena de conectare la foisorul cu repetoare; sus - antena de WiFi pentru intranetul IDP |
Cortul radio. YO3IPT si YO3GSK. |
Cortul radio: Monitorizarea activitatii. YO3HJV |
Final de exercitiu. Impreuna cu Seful DSU, dl. Secretar de Stat Raed Arafat: YO3IHG, YO3IXW, YO3IPB, YO3IPT, YO3IGR, YO3HJV, YO3GSK, YO3HTB, YO3SXM, YO2LQA. |
Un comentariu:
Bardzo fajnie napisane. Jestem pod wrażeniem i pozdrawiam.
Trimiteți un comentariu