I just received a few days ago my Easypic Fusion 7 board with a PIC24 microcontroller. It's just beautiful!
Well, it's a giant step from PIC16F but my friend and mentor said that it's just no reason to continue to learn about microcontrollers on an old one. So, I follow his words and jumped to 24 and DSPic... First, PIC24.
This is my first piece of program written in C, reading the value from the ADC, translated from binary to decimal and then sent it to the TFT display.
Here I found the knowledge.
07 August 2013
23 July 2013
YO3KSR
We "redesign" YO3KSR as a place where hi-tech projects can be worked out.
We already have a few projects. More to come in near future!
We already put some toys there and we have RFID controlled access.
We already have a few projects. More to come in near future!
We already put some toys there and we have RFID controlled access.
20 June 2013
Protectia la descarcari - ROSENBERGER 60HK20A-K01
In urma unor articole si discutii pe marginea metodelor de protectie la descarcarile electrice mai mult sau mai putin violente a rezultat in mod evident necesitatea instalarii pe traseele de RF a unor elemente specifice, asa numitele "arestoare".
Exista o oferta destul de variata pe piata de astfel de elemente de protectie, produse sub nume de firme celebre sau mai putin cunoscute.
In lumea radioamatorilor, Polyphaser este un reper in ceea ce priveste calitatea. Se spune despre restul ca nu ar exista.
Intrucat aceste elemente de protectie se intercaleaza pe traseul de RF, cred ca este bine sa stim cate ceva despre ele.
In primul rand, exista doua modalitati majore de a proteja de descarcari traseul de RF:
-Prin punere la masa cu linii mai mult sau mai putin acordate
-Prin utilizarea unor circuite de descarcare in gaz inert sau vid.
Nu includ in categoria circuitelor de protectie "serioase" asa numitele 'eclatoare' care, in esenta sunt niste dispozitive asemanatoare bujiilor si care asigura descarcarea intre doua varfuri aflate la o distanta de 1-2 mm. Acestea produc o descarcare electrica cu armonici multiple si, in conjunctie cu echipamentele moderne fac mai mult rau decat bine.
Am pe masa un arestor ROSENBERGER 60HK20A-K01 provenit din industria telecomunicatiilor profesionale si care pare a face descarcarea pe o linie acordata.
Este un dispozitiv masiv, in greutate de aproximativ 1 kg, cu conectica coaxiala pe dimensiunea 7/16 inch.
Se observa rigurozitatea regulii de descarcare INAINTE de placa SPG, flansa de montaj fiind "anterioara" iesirii catre echipamentul din shack.
Masurand rezistenta intre masa si oricare dintre pinii centrali obtinem ZERO OHM, ceea ce inseamna ca in interiorul partii cilindrice se gaseste un circuit pus la masa permanent.
Care va fi insa efectul la intercalarea in circuitul de RF al transceiverului?
Am efectuat cateva masuratori cu ajutorul analizorului de spectru cu tracking generator si va las sa studiati rezultatul.
10 MHz - 1 GHz
100 MHz - 200 Mhz
400 MHz - 500 MHz
800 MHz - 1000 MHz
Privind ultima imagine, observam ca circuitul prezinta o rezonanta la frecventa de 943 MHz, cu atenuare minima la frecventele adiacente, ceea ce denota orientarea catre protejarea echipamentelor GSM.
Cu toate acestea, in jurul frecventei de 440 MHz atenuarea este de sub 1 db, ceea ce il face potrivit pentru protectia echipamentelor UHF.
In VHF, dupa cum se poate observa, este dezastru!
Pentru teste am folosit patch corduri Rosenberger; analizorul Marconi IFR 2945A.
73 de YO3HJV
Exista o oferta destul de variata pe piata de astfel de elemente de protectie, produse sub nume de firme celebre sau mai putin cunoscute.
In lumea radioamatorilor, Polyphaser este un reper in ceea ce priveste calitatea. Se spune despre restul ca nu ar exista.
Intrucat aceste elemente de protectie se intercaleaza pe traseul de RF, cred ca este bine sa stim cate ceva despre ele.In primul rand, exista doua modalitati majore de a proteja de descarcari traseul de RF:
-Prin punere la masa cu linii mai mult sau mai putin acordate
-Prin utilizarea unor circuite de descarcare in gaz inert sau vid.
Nu includ in categoria circuitelor de protectie "serioase" asa numitele 'eclatoare' care, in esenta sunt niste dispozitive asemanatoare bujiilor si care asigura descarcarea intre doua varfuri aflate la o distanta de 1-2 mm. Acestea produc o descarcare electrica cu armonici multiple si, in conjunctie cu echipamentele moderne fac mai mult rau decat bine.
Am pe masa un arestor ROSENBERGER 60HK20A-K01 provenit din industria telecomunicatiilor profesionale si care pare a face descarcarea pe o linie acordata.
Este un dispozitiv masiv, in greutate de aproximativ 1 kg, cu conectica coaxiala pe dimensiunea 7/16 inch.
Se observa rigurozitatea regulii de descarcare INAINTE de placa SPG, flansa de montaj fiind "anterioara" iesirii catre echipamentul din shack.Masurand rezistenta intre masa si oricare dintre pinii centrali obtinem ZERO OHM, ceea ce inseamna ca in interiorul partii cilindrice se gaseste un circuit pus la masa permanent.
Care va fi insa efectul la intercalarea in circuitul de RF al transceiverului?
Am efectuat cateva masuratori cu ajutorul analizorului de spectru cu tracking generator si va las sa studiati rezultatul.
10 MHz - 1 GHz
100 MHz - 200 Mhz
400 MHz - 500 MHz
800 MHz - 1000 MHz
Privind ultima imagine, observam ca circuitul prezinta o rezonanta la frecventa de 943 MHz, cu atenuare minima la frecventele adiacente, ceea ce denota orientarea catre protejarea echipamentelor GSM.
Cu toate acestea, in jurul frecventei de 440 MHz atenuarea este de sub 1 db, ceea ce il face potrivit pentru protectia echipamentelor UHF.
In VHF, dupa cum se poate observa, este dezastru!
Pentru teste am folosit patch corduri Rosenberger; analizorul Marconi IFR 2945A.
73 de YO3HJV
08 June 2013
First QSO YO3-OE via MARC-DMR
Today is a great day for Romanian Hams!
The Bucharest DMR repeater was connected to MARC-DMR network and i could make the first QSO.
The very first station heard in DMR was Kurt, OE1KBC.
Soon after, I have QSO with AA9VI, NE1B, ZS6ARG, HB9IBG and so...
TNX for this!
The Bucharest DMR repeater was connected to MARC-DMR network and i could make the first QSO.
The very first station heard in DMR was Kurt, OE1KBC.
Soon after, I have QSO with AA9VI, NE1B, ZS6ARG, HB9IBG and so...
TNX for this!
16 May 2013
Despre reteaua DMR in YO - 2
Ce se intampla atunci cand conectam mai multe repetoare?
Cum se imbunatateste, din perspectiva operatorului, conectivitatea cu ceilalti corespondenti?
Am vazut ca, prin IPSC, se pot conecta mai multe repetoare PEER la un repetor MASTER.
Rolul repetorului MASTER este de a centraliza informatia IP obtinuta de la PEER (repetoare, RDAC sau aplicatii PC), numarul maxim de PEER ce se pot conecta la un MASTER este de 15.
PEER informeaza MASTER cu privire la tipul si capabilitatile PEER-ului apoi solicita de la MASTER informatii despre celelalte echipamente PEER din retea.
Totul se desfasoara intr-o retea LAYER 3, adica, mai simplu, legatura IP Ethernet.
Bun. Am conectat doua sau mai multe repetoare.
Postulat:
In IPSC, repetoarele a caror arie de acoperire este alaturata au frecvente diferite.
Rezultanta directa este ca, o statie care se deplaseaza din aria de acoperire a repetorului R1 MASTER catre R2 Peer va avea nevoie sa schimbe parametrii radio.
Totusi, in cadrul aceluiasi canal radio se regasesc TG-urile de care am vorbit mai inainte.
Astfel, pe afisajul statiei vom avea:
-MARC WW TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local TS1 - TG9
-D YO TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local TS2 - TG 9
-D RVSU TS2 - TG 2269999
Cu litere ingrosate ar fi informatia afisata pe ecranul statiei, urmata de informatia de TS si de TG care pot fi receptionate pe canalul respectiv.
Cum facem sa receptionam pe un canal discutiile din mai multe TG-uri?
Pentru aceasta exista listele de receptie RxList, in care grupam TG-urile de interes.
La setarea unui canal, in stanga, sub frecventa de receptie a statiei avem posibilitatea de a selecta RxList dupa ce le-am definit din punct de vedere al continutului in submeniul din verticala stanga a programului CPS.
In dreapta, sub frecventa de emisie, avem Call, unde selectam TG-ul in care comunicam atunci cand initiem un QSO.
Atentie, chiar daca initiem un QSO doar in CG-ul selectat, daca am fost apelati intr-unul din TG-urile cuprinse in lista de receptie (RxList), daca raspundem intr-un interval de timp (setabil si el), atunci QSO-ul se desfasoara in TG-ul de unde am fost apelati.
Exemplu:
Am facut o RxList care cuprinde TG 226 si TG 9 iar canalul programat are Call: TG 226. Daca o statie care are programat Call: TG 9 face apel in frecventa respectiva, noi o vom auzi si, daca ii raspundem in intervalul setat (tipic pentru reteaua DMR YO este 5 secunde), atunci QSO-ul se va desfasura in TG 9, chiar daca avem setat TG 226.
Din acest motiv, canalul programat pentru MARC WW permite ascultarea si raspunsul la apeluri provenite din TG urile subsecvente indicate in partea dreapta a listei de mai sus.
Bun, dar in Bucuresti repetorul are o pereche de frecvente distincte de cele ale repetorului din Ploiesti!
Cum procedam?
Simplu, reteaua TRBO mentine conceptul de ZONE provenit din trunking.
Astfel, o retea cu un repetor in Bucuresti si unul in Ploiesti va avea doua ZONE: ZONA Bucuresti si ZONA Ploiesti.
In fiecare dintre zone, vom programa
-Canale digitale pentru fiecare TG
-Canale analogice in functie de frecventele repetoarelor din zona sau de preferintele in simplex.
Asadar, lista de mai sus o vom regasi astfel:
ZONA Bucuresti:
-MARC WW B TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU B TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO B TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local B TS1 - TG9
-D YO B TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local B TS2 - TG 9
-D RVSU B TS2 - TG 2269999
ZONA Ploiesti
-MARC WW Plo TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU Plo TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO Plo TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local Plo TS1 - TG9
-D YO Plo TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local Plo TS2 - TG 9
-D RVSU Plo TS2 - TG 2269999
Cu negru au fost evidentiate adaugirile la numele canalului definit de parametrii radio (frecventa si ecart) intrucat, dupa cum vom vedea mai departe, diferenta este necesara la realizarea listelor de roaming si de scanare.
In realitate, vor fi mai multe TG-uri, unele din ele rezervate pentru dezvoltarea ulterioara; datorita necesitatii de a mentine compatibilitatea cu reteaua MARC in vederea interconectarii, numarul acestor TG-uri este redus.
Atunci cand ne aflam in Bucuresti, comutam statia pe ZONA Bucuresti, avand acces la TOATE TG-urile din retea dar si la frecventele simplex si de repetor accesibile din Bucuresti.
Similar daca ne deplasam in Ploiesti si zona limitrofa, accesand ZONA Ploiesti.
Roaming?
Da, reteaua DMR permite roaming-ul! Practic, la deplasarea unei statii radio din aria unui repetor in aria altuia, in functie de intensitatea semnalului receptionat un sistem de comparatie intern decide schimbarea frecventei radio astfel incat semnalul sa indeplineasca cerintele de calitate pentru asigurarea legaturii, fara ca radioamatorul sa efectueze vreo operatiune in regim manual.
Practic, vom putea desfasura un QSO in mod continuu chiar daca ne deplasam prin ariile de acoperire a unor repetoare diferite conectate prin IPSC.
Prin elaborarea planificata a dezvoltarii retelei DMR se pot realiza fisiere de programare universale care mai apoi pot fi scrise in statiile individuale folosind functia CLONE sau chiar prin programarea la distanta, OTAP.
Alarme, QRRR
O facilitate extrem de bine pusa la punct a retelei DMR este capacitatea de a prelua si transmite operativ un semnal de pericol in retea.
Pentru reteaua DMR-YO se propun doua niveluri de semnale de alerta si un sistem de alerta pentru frecventele simplex.
In total, 3.
Toate sunt sisteme cu avertizarea operatorului, pentru a preintampina o alarma silentioasa declansata accidental ce ar putea bloca intreaga retea.
In sistemul 1, frecventa de alarmare este in reteaua exlcusiva YO, in sistemul 2 este in reteaua RVSU ia rin sistemul 3 in frecventa simplex 437.500 MHz.
La initierea unui semnal de alarma, toate statiile din retea afiseaza indicativul statiei in pericol, emit o avertizare sonora continua care se dezamorseaza prin apasarea scurta pe PTT.
Statia in pericol dobandeste prioritate in transmisie la apasarea pe PTT, comutand pe receptie toate statiile care se afla in acel moment in emisie.
Se asigura astfel eliberarea frecventei pentru a se putea transmite mesajul de pericol.
To be continued...
Acces forum.
Cum se imbunatateste, din perspectiva operatorului, conectivitatea cu ceilalti corespondenti?
Am vazut ca, prin IPSC, se pot conecta mai multe repetoare PEER la un repetor MASTER.
Rolul repetorului MASTER este de a centraliza informatia IP obtinuta de la PEER (repetoare, RDAC sau aplicatii PC), numarul maxim de PEER ce se pot conecta la un MASTER este de 15.
PEER informeaza MASTER cu privire la tipul si capabilitatile PEER-ului apoi solicita de la MASTER informatii despre celelalte echipamente PEER din retea.
Totul se desfasoara intr-o retea LAYER 3, adica, mai simplu, legatura IP Ethernet.
Bun. Am conectat doua sau mai multe repetoare.
Postulat:
In IPSC, repetoarele a caror arie de acoperire este alaturata au frecvente diferite.
Rezultanta directa este ca, o statie care se deplaseaza din aria de acoperire a repetorului R1 MASTER catre R2 Peer va avea nevoie sa schimbe parametrii radio.
Totusi, in cadrul aceluiasi canal radio se regasesc TG-urile de care am vorbit mai inainte.
Astfel, pe afisajul statiei vom avea:
-MARC WW TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local TS1 - TG9
-D YO TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local TS2 - TG 9
-D RVSU TS2 - TG 2269999
Cu litere ingrosate ar fi informatia afisata pe ecranul statiei, urmata de informatia de TS si de TG care pot fi receptionate pe canalul respectiv.
Cum facem sa receptionam pe un canal discutiile din mai multe TG-uri?
Pentru aceasta exista listele de receptie RxList, in care grupam TG-urile de interes.
La setarea unui canal, in stanga, sub frecventa de receptie a statiei avem posibilitatea de a selecta RxList dupa ce le-am definit din punct de vedere al continutului in submeniul din verticala stanga a programului CPS.
In dreapta, sub frecventa de emisie, avem Call, unde selectam TG-ul in care comunicam atunci cand initiem un QSO.
Atentie, chiar daca initiem un QSO doar in CG-ul selectat, daca am fost apelati intr-unul din TG-urile cuprinse in lista de receptie (RxList), daca raspundem intr-un interval de timp (setabil si el), atunci QSO-ul se desfasoara in TG-ul de unde am fost apelati.
Exemplu:
Am facut o RxList care cuprinde TG 226 si TG 9 iar canalul programat are Call: TG 226. Daca o statie care are programat Call: TG 9 face apel in frecventa respectiva, noi o vom auzi si, daca ii raspundem in intervalul setat (tipic pentru reteaua DMR YO este 5 secunde), atunci QSO-ul se va desfasura in TG 9, chiar daca avem setat TG 226.
Din acest motiv, canalul programat pentru MARC WW permite ascultarea si raspunsul la apeluri provenite din TG urile subsecvente indicate in partea dreapta a listei de mai sus.
Bun, dar in Bucuresti repetorul are o pereche de frecvente distincte de cele ale repetorului din Ploiesti!
Cum procedam?
Simplu, reteaua TRBO mentine conceptul de ZONE provenit din trunking.
Astfel, o retea cu un repetor in Bucuresti si unul in Ploiesti va avea doua ZONE: ZONA Bucuresti si ZONA Ploiesti.
In fiecare dintre zone, vom programa
-Canale digitale pentru fiecare TG
-Canale analogice in functie de frecventele repetoarelor din zona sau de preferintele in simplex.
Asadar, lista de mai sus o vom regasi astfel:
ZONA Bucuresti:
-MARC WW B TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU B TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO B TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local B TS1 - TG9
-D YO B TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local B TS2 - TG 9
-D RVSU B TS2 - TG 2269999
ZONA Ploiesti
-MARC WW Plo TS 1 - TG1, TG2, TG226, TG9
-MARC EU Plo TS1 - TG 2, TG226, TG9
-MARC YO Plo TS1 - TG 226, TG 9
-MARC Local Plo TS1 - TG9
-D YO Plo TS2 - T G226, TG9, TG 2269999 (RVSU)
-D Local Plo TS2 - TG 9
-D RVSU Plo TS2 - TG 2269999
Cu negru au fost evidentiate adaugirile la numele canalului definit de parametrii radio (frecventa si ecart) intrucat, dupa cum vom vedea mai departe, diferenta este necesara la realizarea listelor de roaming si de scanare.
In realitate, vor fi mai multe TG-uri, unele din ele rezervate pentru dezvoltarea ulterioara; datorita necesitatii de a mentine compatibilitatea cu reteaua MARC in vederea interconectarii, numarul acestor TG-uri este redus.
Atunci cand ne aflam in Bucuresti, comutam statia pe ZONA Bucuresti, avand acces la TOATE TG-urile din retea dar si la frecventele simplex si de repetor accesibile din Bucuresti.
Similar daca ne deplasam in Ploiesti si zona limitrofa, accesand ZONA Ploiesti.
Roaming?
Da, reteaua DMR permite roaming-ul! Practic, la deplasarea unei statii radio din aria unui repetor in aria altuia, in functie de intensitatea semnalului receptionat un sistem de comparatie intern decide schimbarea frecventei radio astfel incat semnalul sa indeplineasca cerintele de calitate pentru asigurarea legaturii, fara ca radioamatorul sa efectueze vreo operatiune in regim manual.
Practic, vom putea desfasura un QSO in mod continuu chiar daca ne deplasam prin ariile de acoperire a unor repetoare diferite conectate prin IPSC.
Prin elaborarea planificata a dezvoltarii retelei DMR se pot realiza fisiere de programare universale care mai apoi pot fi scrise in statiile individuale folosind functia CLONE sau chiar prin programarea la distanta, OTAP.
Alarme, QRRR
O facilitate extrem de bine pusa la punct a retelei DMR este capacitatea de a prelua si transmite operativ un semnal de pericol in retea.
Pentru reteaua DMR-YO se propun doua niveluri de semnale de alerta si un sistem de alerta pentru frecventele simplex.
In total, 3.
Toate sunt sisteme cu avertizarea operatorului, pentru a preintampina o alarma silentioasa declansata accidental ce ar putea bloca intreaga retea.
In sistemul 1, frecventa de alarmare este in reteaua exlcusiva YO, in sistemul 2 este in reteaua RVSU ia rin sistemul 3 in frecventa simplex 437.500 MHz.
La initierea unui semnal de alarma, toate statiile din retea afiseaza indicativul statiei in pericol, emit o avertizare sonora continua care se dezamorseaza prin apasarea scurta pe PTT.
Statia in pericol dobandeste prioritate in transmisie la apasarea pe PTT, comutand pe receptie toate statiile care se afla in acel moment in emisie.
Se asigura astfel eliberarea frecventei pentru a se putea transmite mesajul de pericol.
To be continued...
Acces forum.
Subscribe to:
Comments (Atom)