 |
| Dimensiunile dipolului scurtat |
Am auzit in diverse discutii ca se intentioneaza evaluarea propagarii cu antene verticale, complet improprii efectuarii de legaturi la distante de 100-500 km in conditiile in care permisiunea de utilizare este pentru evaluarea posibilitatii de utilizare in situatii de urgenta pentru sprijinirea activitatilor de cautare-salvare.
Drept pentru care, solutia optima este utilizarea unui dipol la o inaltime de circa 0.20 - 0.25 din lungimea de unda, adica la circa 5-6 m inaltime. Aceasta ar fi inaltimea optima pentru a reduce pierderile in sol, dar este acceptabila pentru a beneficia de efectul NVIS si o inaltime de circa 3 m.
Pentru ca si eu, ca majoritatea radioamatorilor am probleme cu spatiul, un dipol de 2x15m este inabordabil (intentionez sa il amplasez in podul casei de la tara) , am realizat si testat un dipol scurtat, cu anvergura de doar 12m.
Sigur ca un astfel de dipol va performa mult mai prost ca un dipol full-size, cu circa 5 db, dar apropierea de sol reduce, de asemenea, si zgomotul captat pe unghiuri mici de radiatie, ceea ce nu este tocmai rau, avand in vedere ca testele se efectueaza pe teritoriul YO si nu la DX.
Solutia gasita pentru scurtarea lungimii electrice este introducerea pe fiecare brat al dipolului a unei bobine.
Realizarea practica este extrem de simpla si necesita o teava de instalatii, PVC, cu diametrul de 40mm, pe care vom bobina spira langa spira un numar de 42 de spire cu sarma de instalatie electrica izolata cu PVC, cu grosimea de 1.5 mm.
Aceasta bobina se va amplasa exact la jumatatea fiecarui brat al dipolului, conectandu-se la acestea cu borne tip papuc, sertizate pe conductorul radiant.
Incepem prin a taia doua bucati de fir de Cu multifilar de 1.5mm izolat cu PVC, de 3 m lungime. Acestea sunt cele care se conecteaza la izolatorul central.
Eu am folosit si un UnUn 1:1 (choke-balun)/
Taiem alte doua bucati de Cu multifilar tot de 1.5 mm dar in lungime de 3.5 m. Acestea vor fi legate la extremitatile dipolului, de la bobina la izolatorii de capat.
Pregatim doua bucati de teava PVC de circa 20 cm pe care vom bobina, spira langa spira, cele 42 de spire de Cu 1.5mm izolat cu PVC.
De aici incolo, fiecare isi va folosi imaginatia pentru a realiza conexiunile. Eu am folosit suruburi de 4mm cu piulite tip stea din inox. Peste bobine am aplicat un strat de banda izolatoare pentru imobilizarea bobinei.
Tevile au gauri pentru fixarea mecanica a firelor care constituie bratele dipolului iar ca element central am folosit un suport pentru dipol cu descarcator incorporat.
Evident, la capete se vor folosi izolatori ceramici sau de plastic cu striatii pentru a impiedica formarea arcului electric in conditii de umiditate.
Cateva date despre bobina:
Frecventa proprie de rezonanta: circa 21 MHz
Inductanta: 35 uH (necesar teoretic: 32 uH)
Rezistenta @5 MHz: circa 1350 Ohm.
Factor de calitate Q: circa 400.
Cu dimensiunile prezentate, nu a fost nevoie sa tai din fire.
IMPORTANT:
La capetele dipolului, lasati o bucla de circa 30 cm pentru fiecare brat; veti taia cate 1 cm pentru a obtine acordul antenei dupa amplasarea in pozitie. Masurata aproape de sol, frecventa de rezonanta va creste odata cu ridicarea in pozitia finala!
Cu dimensiunile prezentate, nu a fost nevoie sa tai din fire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu