New Winlink CMS rules

All,

If you are a US-licensed station that routinely connects to a foreign gateway, or a non-US-licensed station that connects with a US gateway, you may be affected by new CMS behavior. The Winlink CMS now will enforce US Third-Party Message rules. 

Because Winlink is being severely criticized for allowing US client and gateway operators to violate US amateur radio third-party traffic rules, we are today starting to test automatic enforcement of these rules. Part 97.3(47), 97.115 and 97.117 apply.

If you attempt to send or receive a third-party message between a US-licensed station and another station the US does not have a third-party communication agreement with, you may receive a service message saying the message will violate the applcable rules and that the message is refused (if you're sending) or being held at the CMS (if you are receiving). Alternative means to successfully send or receive the message will be explained. The US has treaties with most countries in the North and South America, but not most European, Asian and Pacific countries. 

If you are a US-licensee, you should have no trouble sending and receiving to/from internet addresses if you connect with another US-licensed gateway, or one licensed in Central or South America — as long as the US has a third-party agreement with the licensing country. 

If you are a non-US licensee, you should have no trouble sending and receiving to/from internet addresses if you connect to non-US licensed gateways.

We wish this was not necessary, but we have relied on US client and gateway operators to know the rules and obey them—and most have ignored them, unfortunately for all of us. In order to clean up the violations we are taking these measures to keep US Winlink operators legal. All licensees have an obligation to study, know, and obey the Amateur Radio Rules. 

New monitoring and enforcement measures are coming into play with the establishment of a new Volunteer Monitor Program, now being set up by the ARRL at the request of the US FCC. We're doing this to make it easier for US operators to avoid loosing their licenses!

We will be tweaking the behavior of this new mechanism to make it as friendly and informative as it can be. Please bear with us as we make changes. 

Thanks and 73,

Lor W3QA
Winlink Development Team

1-10W QRP SWR meter

Pentru ca m-am hotarat sa reiau operarea din portabil QRP am nevoie de un instrument minimalist, usor si sigur care sa imi indice acordul antenelor.

Sigur, acum totul se face cu analizoare, care mai de care mai complexe si sofisticate. Am cateva insa sunt destul de incomode daca vrei sa iti incapa totul intr-un mic rucsac.

Asa ca m-am indreptat spre puntile SWR "clasice", realizate cu toroid. 

Dupa mai multe experimente, am ajuns la solutia prezentata mai jos.

Nu am avut la indemana doua toruri asa ca am folosit un miez binocular, BN-43-2402 pe care am realizat ambele transformatoare.

Diodele pot fi de orice tip, Schottky; am avut la indemana BAT54.

Indicatia se face pe miliampermetru cu cap de scala 100uA. La 5W este cap de scala, fiind foarte sensibil. Am testat pe gama 1-30 MHz iar indicatia este potrivita pentru acordul cu precizie al antenei.

Miliampermetrele pot fi inlocuite cu doua LED-uri; preferabil verzi sau galbene, caz in care este nevoie de o baterie de 1,5V instalata conform linie punctate. Bateria poate fi lasata in circuit intrucat, in absenta semnalului de masurat, pragul de deschidere al LED-urilor nu este atins.

Daca se folosesc LED-uri, rezistentele Rs vor fi inlocuite cu unele de 10-15 Ohm.

Valorile indicate sunt pentru operare QRP, rezistentele fiind 0,25W. In cazul in care se doreste extinderea gamei la 100W, rezistentele de 47 Ohm vor fi inlocuite cu doua rezistente de 100 Ohm/0,5W, in paralel (am testat si la 100W si nu sunt probleme daca se utilizeaza serii scurte de emisie).

Atentie, la realizarea transformatorului infasurarile de 10 spire se vor bobina IN ACELASI SENS iar capetele care se conecteaza la sasiu vor fi intocmai ca in schema electrica!

Incercati sa realizati montajul cat mai simetric si cu plan de masa unitar iar rezultatele vor fi excelente!

Montajul poate fi utilizat pentru masurarea cu doua circuite AD8307 caz in care semnalul se va prelua direct de pe rezistentele de 47 Ohm.

Circuitul este reversibil; nu conteaza care este intrarea dar, in cazul in care il conectati invers, semnificatia LED-urilor se schimba si ea. 

De altfel, reversibilitatea este folositoare la testarea rapida a realizari corecte. 

Pe o sarcina de 50 Ohm, doar LED-url de FWD va lumina la aplicarea semnalului. 

Inversand montajul, tot pe sarcina artificiala, va lumina LED-ul de SWR. 

Daca efectuati acest test cu doua miliampermetre identice, veti observa mult mai usor functionarea corecta. 

In varianta mea constructiva am folosit un combo de ace indicatoare incrucisate si am introdus in schema si un potentiometru pentru a putea modifica capatul de scala in functie de puterea statiei.

Succes!

	50 Ohm resistive load
Ip. A			L	1W	2W	3W	4W	5W	6W	7W	8W	9W	10W
	Rf in la Rf in
correct	a	SWR port	0.900	6.000	9.000	15.700	23.000	32.800	47.800	55.600	63.000	78.500	95	mV
	b	PWR port	0.21	0.48	0.75	0.92	1.10	1.30	1.49	1.68	1.92	2.12	2.45	V
Ip B	RfIn la ANT
revers	a	SWR port	0.21	0.60	0.77	1.00	1.19	1.37	1.57	1.80	1.98	2.22	2.44	V
	b	PWR port	14.000	40.700	58.300	76.000	98.000	117.500	137.400	156.000	176.400	195.000	217	mV

STM32F103 - Bluepill Pinout

Pinout STM32F103 "bluepill"

COF-50

crystal oscillators

• in metal housing
• housing: DIL14
• frequence: 1...100MHz
• consisting of piezoelectric resonator and oscillator circuit
• high reliability due to hermetically sealed metal housing
• operating temperature range: 0...+70°C
• suitable for CMOS and TTL
• frequency range: 1.843 to 64 MHz
• by Abundance
• frequency stability: ±100ppm
• operating voltage (VDD):5 Volt DC
• current requirement, max.
1,843 to 20 MHz: 20 mA
24 to 40 MHz: 30 mA
50 MHz: 60mA
• symmetry at 50% VDD tight: 45 to 55%
• output voltage, max.
1"-Level: +4,5V(90% VDD)
"0"-Level: +0,5V(10% VDD)
• output load: 15pF typ. or 10 TTL max.

manufacturer	Abundance
manufacturer's name	COF-8M-100-5V
case	DIL14

RVSU in Vigorous Warrior 2019 scurt debrief.

8 aprilie 2019, ora 8:00; in tabara ISU fortele civile sunt pregatite sa inceapa instalarea unei tabere de refugiati din zona de front.
Alaturi de fortele Inspectoratului sunt echipe de voluntari din diverse ONG-uri iar tabara este amplasata in spatele liniei rosii. Radioamatorii sunt si ei prezenti prin RVSU – Radioamatori Voluntari in Situatii de Urgenta – gata sa furnizeze comunicatii radio pentru activitatile desfasurate de aceste ONG-uri.
Unul dintre ei sta permanent alaturi de Comandantul taberei pentru a-I furniza toate informatiile pe care le primeste.
Incepe ridicarea taberei de refugiati dar in paralel incep sa soseasca sarcini pentru voluntari; acestia trebuie sa se organizeze in echipe mixte si sa execute misiuni de cautare-salvare in afara Taberei de refugiati.
 Perimetrul taberei este delimitat, se stabileste amplasamentul corturilor in functie de functionalitati. Apar primele victime, doi soldati ai trupelor NATO cu rani prin impuscare se apropie de tabara cu ultimele puteri si se prabusesc…
Echipajele de prim ajutor ale Serviciului Maltez intervin rapid, incep acordarea primului ajutor.
Alaturi de echipajele de prim ajutor, unul dintre radioamatori transmite catre Comandantul taberei un raport de situatie cu informatiile medicale transmise de la paramedici; acesta este in legatura cu esaloanele de comanda ale IGSU si solicita echipaje de specialitate din cadrul Serviciului SMURD si de Ambulanta pe baza informatiilor primite.
In scurt timp, ambulantele sosesc si preiau cele doua victime.
Prima “misiune” ia sfarsit in timp ce, in jur, continua activitatile de ridicare a corturilor taberei de refugiati.

YO3HJV - Pe masuta se poate observa antena Patch
pentru conectarea la RadioServerul SmartPTT

RVSU improvizeaza rapid un punct de coordonare a activitatilor proprii; acesta consta intr-o masuta si un scaun. Sunt suficiente pentru a aseza un laptop si un carnet.
Incep sa soseasca si alte misiuni, unele dintre ele necesita dirijarea echipelor SAR in teren, pe baza unor coordonate primite pe lantul de comanda.
ONG-urile din aceste echipe mixte se bazeaza pe informatiile transmise de radioamatori dar si pe pozitia GPS furnizata de statiile acestora.

De la “masuta de coordonare”, coordonatele de cautare si pozitia actualizata a salvatorilor sunt folosite pentru a dirija echipa SAR cat mai aproape de destinatie. Disciplina radio exersata in exercitiile anterioare este folosita din plin pentru scurtarea mesajelor. Codul “Q” isi demonstreaza valoarea.

Dupa orele pranzului, ultimul, este ridicat cortul RVSU unde ne vom instala echipamentele necesare coordonarii comuncatiilor de radioamator din Tabara de Refugiati.
La sfarsitul zilei, toate echipamentele necesare sunt operationale.

 Totul a inceput acum aproape 8 ani cand un grup de radioamatori din Bucuresti s-au strans in jurul unei idei relativ noi in radioamatorismul din Romania: Comunicatiile in situatii de urgenta. Astfel a aparut RVSU, un acronim ce reprezinta reactia radioamatorilor in fata potentialelor situatii in care comunicatiile clasice – institutionale sau comerciale – nu mai fac fata.
Dupa ani de asistenta de “specialitate” in diverse evenimente cu caracter sportiv, Decembrie 2016 intre Departamentul pentru Situatii de Urgenta al Ministerului Afacerilor Interne si Societatea Romana a Radioamatorilor s-a semnat un protocol de colaborare; RVSU devenea astfel partener oficial in realizarea comunicatiilor de urgenta pentru institutiile cu atributii in interventia in cazuri de dezastru.
Au urmat apoi intalniri la care s-au pus la punct o parte din aspectele birocratice ale colaborarii dupa care, destul de brusc, am fost chemati sa participam la cel mai mare exercitiu avand ca tematica efectele unui seism puternic ce necesita interventia institutiilor civile din Romania si din Europa.

Acest exercitiu a fost cunoscut sub numele de “MODEX 2018” si a fost un succes desi ponderea activitatilor radioamatorilor a fost destul de modesta in aceasta prima faza practica. Cu toate acestea, am reusit sa ne facem simtita prezenta alaturi de fortele Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, structura de interventie civila militarizata, asigurand transmiterea de informatii din teren catre Centrul National de Comanda si Coordonare in Interventie.

Reticenta institutiei militarizate a fost depasita si, ceea ce era anuntat ca o probabilitate in primavara anului 2018, participarea la un mare exercitiu militar cu componenta civila a devenit realitate prin invitatia adresata de a participa la o serie de sedinte de planificare.

Acest exercitiu urma sa faca parte din seria de exercitii NATO organizate de Centrul de Excelenta Medicala (MILMED COE), poarta numele de Vigorous Warrior si se desfasoara din doi in doi ani.

Civil-Military Cooperation Working Group
(photograph: LTC Wolfgang Diedrich,
Bundeswehr Medical Academy) www.coemed.org

Echipele de planificatori au creat scenarii pe multiple paliere, in care fortele angrenate in exercitiu sa isi testeze capacitatea de raspuns.
Dupa cum se va vedea mai tarziu, pe langa scenariile pregatite din timp, in timpul operatiunilor au mai fost create si altele, ad-hoc. Vigorous Warrior 2019 urma sa fie cel mai mare exercitiu NATO; circa 40 de natiuni participante urmau sa simuleze actiuni militare prin activarea articolului 5, venind in sprijinul unui membru al Aliantei care se afla in defensiva.
Operatiunile militare din zona de front urmau sa afecteze populatia civila din zona, IGSU fiind chemat sa raspunda acestor provocari. Pentru ca forta de sprijin sa poata face fata, in ajutor sunt mobilizate si resursele ONG-urilor care au incheiate protocoale de colaborare cu DSU.

Cateva cuvinte despre caracteristica fortelor civile cu rol in situatii de dezastre din Romania: Acestea sunt aflate sub conducere civila insa sunt militarizate, avand ca element central structurile pompierilor militari. Structura de comanda este Departamentul pentru Situatii de Urgenta, DSU. Acesta are in subordine Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta care, la randul sau, comanda structuri regionale la nivelul judetelor Romaniei.

Echipamentele echipei RVSU:
doua masini pline si o remorca.

Pentru cresterea capacitatii de intervenie si mobilizarea de resurse cat mai ample, la nivelul societatii civile, DSU a incheiat o serie de protocoale de colaborare cu diverse ONG-uri care pot juca un rol in situatiile de urgenta cum ar fi: Clubul Cainilor Utilitari, Societatea Romana a Radioamatorilor, Rescue 4x4, Serviciul de Ajutor Maltez samd.
Acestor organizatii li s-a dat sarcina de a opera activitatile din Tabara de Refugiati, aflandu-se sub comanda ISU.

 In zona, IGSU a deplasat un Punct Operativ Avansat care se afla in legatura cu Centrul National de Conducere si Coordonare a Interventiei, situat langa Bucuresti. Acest POA asigura legatura intre diversele forte institutionale aflate in zona de operatiuni.

Punctul de Operatiuni Avansat - POA

La RVSU ne-am pregatit din timp cu privire la o serie de situatii carora ar trebui sa le facem fata. De-a lungul timpului am avut ocazia sa folosim diverse mijloace de comunicatie pentru actiunile noastre. Pentru acest exercitiu insa am decis sa facem un pas inainte in utilizarea tehnologiei si am conceput un sistem de comunicatii radio de voce si date bazat in mare masura pe tehnologia digitala a standardului DMR.

De ce am ales DMR?

In primul rand, datorita faptului ca un canal radio poate sustine simultan doua convorbiri; riscul de congestie a frecventei este scazut fata de un canal analogic, FM.

In al doilea rand, ni s-a parut important randamentul energetic al statiilor portabile; transmisia fiind TDMA, consumul din bateriei este redus fata de cel al unei transmisii analogice, FM. Producatorii indica un consum redus cu 40% fata de FM. In contextul misiunilor in afara taberei, orice astfel de economie este benefica.

In al treilea rand, statiile DMR pe care le utilizam au si transmisie de pozitie GPS, extrem de utila pentru afisarea pozitiei exacte a fiecarui membru RVSU. In al patrulea rand, sistemele de comunicatiile locale de voce pot fi interconectate cu cele din alte zone, banda folosita fiind destul de mica. Nu in ultimul rand, statiile DMR pot fi utilizate si pentru transmiterea de date. Desi viteza de transmitere este destul de mica, posibilitatea de a realiza transfer de date de la o statie la alta prin conectarea unei portabile la un laptop si de a utiliza inclusiv legatura prin repetor este extrem de atractiva.

In stanga, cele doua repetoare Motorola. In spate,
centrala VoIP si router-ul.

In poligon, ne-am deplasat cu doua repetoare UHF; unul din ele pe frecvente de radioamator, al doilea pe frecvente comerciale, ambele autorizate de ANCOM.

Al doilea repetor a fost pregatit pentru eventuale necesitati de comunicatie cu ONG-urile participante; nu a mai fost necesar intrucat consemnul a fost: “comunicatiile oficiale prin RVSU”, astfel ca ne-am limitat la cel din banda de radioamatori.
Avand in vedere ca urma sa fim suport pentru o tabara de refugiati, pe langa comunicatiile de voce si date mobile am anticipat necesitatea de a realiza conectarea informationala a diverselor functionalitati din tabara de refugiati.

Pentru aceasta am conceput o retea intranet bazata pe noduri multipunct in 5 GHz. Pe acest layer, urma sa fie realizat un cloud pentru calculatoare si o retea telefonica VoIP.

Statia HF ICOM IC7610 si
modemul PACTOR SCS

 Un sistem de radiocomunicatii apt sa raspunda cerintelor unei tabere de refugiati nu este complet daca nu contine si o statie HF! Ea este esentiala pentru realizarea de legaturi la mare distanta in mod autonom, fara o infrastructura prealabila. Tot sistemul de comunicatie a fost instalat si testat inainte de a fi impachetat si pregatit de deplasare. Circa doua saptamani au durat testele si ajustarea parametrilor pentru echipamente.

O multime de probleme tehnice si de conceptie au fost depasite in aceste perioada de teste. La final, inainte de a porni spre poligon, stiam ca avem un sistem flexibil de comunicatii, util pentru a realiza contacte cu statii aflate la mare distanta.

 O statie HF este indispensabila pentru o tabara de refugiati intrucat, prin intermediul acesteia se pot trimite mesaje de natura umanitara pentru populatia dizlocata in absenta altor mijloace de comunicatie accesibile in zona afectata.

Antena verticala multiband
7-14-21-28 MHz

In RVSU folosim HF pentru transmiterea de mesaje via Winlink cu modem Winmor si Pactor. Statia utilizata a fost un ICOM IC7610 urmata de un amplificator pe tuburi de la TokyoHypower cu circa 500 W PEP.

Antena principala a fost o verticala “Made in Romania” pentru 7-14-21-28 MHz, amplasata direct pe sol cu 20 de radiale de 5m distribuite in stea.
Statie de rezerva a fost un ICOM IC7300.

Statia de HF a folosit indicativul special YP19VW; pe parcursul exercitiului au fost realizate circa 2000 de legaturi in pofida zgomotului local foarte crescut.

Folosind Winlink am transmis, la solicitarea Comandantului taberei un email cu atasament catre conducerea exercitiului.

In principiu, echipamentele urmau sa fie instalate odata cu inceperea exercitiului dar repetoarele au fost instalate inainte cu doua zile de inceperea exercitiului.

Sistemul de radiale al antenei verticale.

Tot inainte a fost instalat un nod Mikrotik multipunct in 5 GHz.
Locatia a fost intr-un foisor al taberei ISU, tabara de suport in care “locuim” impreuna, fortele civile.

Misiunile atribuite RVSU au fost de doua tipuri: Suport pentru activitatile interne ale Taberei de Refugiati (IDP Camp) si asigurarea comunicatiilor in teren pentru echipele mixte SAR (Search And Rescue).

In prima categorie, RVSU a asigurat realizarea unei conexiuni telefonice intre Punctul de Operatiuni Avansat (AOP) si Comanda Taberei si unei retele intranet cu propriul Cloud server.

Pentru aceasta am folosit o retea in 5 GHz realizata in jurul unui router.

Telefonul din Comanda Taberei IDP

 Am instalat in cortul RVSU centrala telefonica IP impreuna cu routerul si un AP Mikrotik si un telefon IP.
Al doilea aparat telefonic, conectat cu un PoE si un AP Mikrotik a fost instalat in autospeciala AOP. Al treilea echipament, un switch impreuna cu un telefon IP si un AP Mikrotik a fost instalat in punctul de comanda al IDP. In aceasta locatie am instalat si un switch pentru a avea posibilitatea de upgrade in sensul instalarii mai multor telefoane si al unor calculatoare conectate la reteaua intranet.

Serverul pentru sistemul SmartPTT a rulat pe un microcalculator cu procesor ATOM. Pe acelasi calculator rula si un server de fisiere bazat pe HFS.
 Pe un Latte Panda am rulat un xls online. Spre deosebire de solutia tabelara furnizata de Google, noi am cautat o solutie cu actualizare instantanee, in timp real.
Aceste echipamente au fost instalate in locatia in care erau si repetoarele si multipunctul pentru 5 GHz.

Motorola DP-4801

A doua categorie de misiuni au fost cele de cautare-salvare ce presupuneau deplasarea unor echipe mixte, formate din masina 4x4 (Rescue 4x4), echipa de prim-ajutor (2 paramedici sau medici de la Serviciul de Ajutor Maltez) ori echipaj canin de cautare si un radioamator (RVSU) responsabil cu comunicatia radio.
Legatura radio se realiza in UHF cu statii portabile dotate cu GPS.
In planificarea initiala am avut in vedere utilizarea APRS pentru localizarea in teren insa am estimat ca este posibil sa avem mai multe misiuni simultane.
Utilizarea APRS presupunea insa fie utilizarea legaturilor radio analogice pentru voce fie ca operatorul RVSU sa detina doua statii radio, adica o complicare a setului de echipamente deplasat in locatia exercitiului. In plus, insemna inca o baterie de incarcat…

De aceea, am decis sa renuntam complet la APRS si sa utilizam la maxim facilitatile oferite de standardul DMR.

 Fiind fericitii beneficiari ai unei solutii SmartPTT de la Elcomplus, am decis sa folosim doua repetoare Motorola SLR-5500, unul pe frecvente de radioamatori si un al doilea pe frecvente in afara benzilor noastre, autorizate de ANCOM special pentru acest exercitiu.

YO3HTB (stanga) si YO3IPB (dreapta)
urmarind pozitia pe harta a unei echipe SAR

 Repetorul de radioamatori urma sa fie repetor principal, celalalt urma sa fie activat in situatia in care ar fi fost necesar pentru utilizatori ce nu detineau autorizatie de radioamator. Nu a fost cazul insa.

Toate echipamentele aveau baterie de back-ul si operatiunile din cortul RVSU erau sustinute de un generator de 5 KVA al ISU si de unul de 2KVA, rezerva RVSU.

Uneori combustibilul se termina, alteori eram deconectati pentru modificari in reteaua electrica a taberei; de fiecare data insa, bateriile de back-up si-au facut treaba si singurul echipament care isi inceta functionarea era proiectorul video.

Rescuse 4x4 si YO3HJV planificand
deplasarea unei echipe SAR

Un al treilea repetor Motorola SLR-5500, mobil, era pregatit pentru orice situatie neprevazuta ar fi aparut. Statiile portabile folosite au fost din seria Motorola DP4801, acestea avand avantajul ca pot raporta pozitie GPS dar si ca am putut folosi un incarcator multiplu si un set de baterii.

La fiecare trecere pe la cortul RVSU, bateria utilizata era schimbata cu una incarcata pentru a preintampina surprizele.
Sistemul SmartPTT a fost folosit cu harti rasterizate intrucat reteaua telefonica din zona nu permitea o conexiune ferma la internet pentru harti online.
Tot cu SmartPTT am realizat, pe baza deplasarilor echipei RVSu o harta a acoperirii, foarte utila pentru avertizarea echipelor ca intra in zone cu lipsa de semnal sau cu acoperire deficitara.

 YO3IPT - in Cortul de comanda se afla
permanent un radioamator
care asigura legatura
cu echipa de comanda.

Procedura in misiunile SAR a fost urmatoarea: De la POA se transmitea catre CT (Comanda Taberei) o informatie despre un o posibila victima sau persoana disparuta la un set de coordonate; CT dispunea formarea unei echipe mobile; RVSU marca pe harta punctul de interes. Echipa mobila pornea spre punctul indicat fiind directionata prin radio de la cortul RVSU.
Aici, pe harta cu imagine din satelit aveam atat pozitia echipei cat si punctul de destinatie. Folosind reperele din harta satelitara si pozitia relativa, transmiteam indicatii de navigatie.
 Odata ajunsi la punctul de destinatie, RVSU asigura transmiterea informatiilor relevante intre echipa mobila si CT.
Mesajele de interes pentru CT erau direct preluate in cortul respectiv de un radioamator RVSU permanent aflat acolo.

Transmiterea pozitiei GPS prin DMR se realizeaza printr-o trama de date de 60 msec iar periodicitatea se stabilea din punctul de coordonare. In momentele dintre actiuni, raportarea pozitiei era setata la 1200 secunde; dupa stabilirea coordonatelor misiunii, din “dispecerat” se modificau parametrii de raportare a pozitiei in functie de specificul misiunii.

De regula, pe parcusul deplasarii in auto, raportarea de pozitie se facea la 50-100m iar cand deplasarea se realiza pedestru, raportarea de pozitie se facea la 10-20m.

Operatorul RVSU nu avea de facut nicio interventie in setarile statiei, totul era realizat din punctul de coordonare ceea ce ii permitea acestuia sa se concentreze pe aspectele esentiale, respectiv pe comunicarea acestora.


O serie de facilitati oferite de sistemul radio au fost puse in aplicare treptat, pe masura ce ne familiarizam cu ele astfel ca la finalul exercitiului deja foloseam facilitati avansate cum ar fi marcarea traseelor pe care s-a efectuat cautarea cu caini.

Din pacate nu am avut timp sa implementam si solutia de transmitere a misiunilor prin TMS (Text Message Service) dar o avem in vedere pentru viitoarele actiuni.
Sigur, se vor gasi “traditionalisti” care sa deplanga utilizarea tehnologiilor comerciale in activitatea radioamatorilor dar trebuie retinut ca, in astfel de situatii, informatia este extrem de importanta si calitatea ei precum si viteza de transmitere pot juca un rol important in salvarea unor vieti.

Asocierea radioamatorismului cu tehnologia comerciala mai are si avantajul standardizarii echipamentelor lasand totodata libertate in adaptarea acestora la misiune intr-un mod neintalnit la operatorii profesionisti din institutii.
Noi avem libertatea de a adapta si modifica in urma observatiilor directe in timp ce un operator al unei institutii este supus unor proceduri birocratice ce nu pot fi parcurse cu rapiditatea ceruta de situatia de fapt.

Una din consecintele utilizarii tehnologiei moderne este simplificarea activitatilor auxiliare; prin utilizarea DMR cu SmartPTT logarea activitatilor a fost degrevata de reproducerea in scris a mesajelor transmise.

Locul hartiei a fost luat de inregistrarea pe server si am avut o situatie in care ascultarea traficului derulat anterior a fost edificatoare pentru lamuririea unei situatii controversate!
Renuntarea la notarea in intregime a mesajului ne-a permis sa tinem un log simplificat pe hartie, in care mentionam ora activitatilor relevante (pronirea in misiune, atingerea pozitiei de cautare, retragerea din teren).

O problema depasita rapid insa a fost compatibilitatea coordonatelor GPS. Acestea ne erau furnizate intr-un sistem incompatibil cu SmartPTT.
Chestiunea a fost rapid rezolvata prin aplicarea unei formule aritmetice simple beneficiind de experienta unui membru RVSU de profesie pilot de aeronave.

Ulterior, am descoperit ca sistemul TETRA putea furniza coordonate in acelasi format cu SmartPTT. Au existat in cateva ocazii dispute cu privire la locatia de destinatie stabilita pe baza coordonatelor. Locatia indicata de RVSU diferea de locatia obtinuta prin introducerea coordonatelor in programe de navigatie de catre ceilalti membri ai echipelor mobile; pana la urma, s-a demonstrat in teren ca RVSU stabilea corect destinatia si astfel am devenit responsabili si cu navigatia “oficiala”.

Prin intermediul retelei 3G, atat cat functiona, am fost conectati in permanenta cu repetoarele RVSU din Bucuresti pe TG-ul principal dat si cu reteaua DMR+, traficul fiind monitorizat si de alti radioamatori din afara ariei de exercitiu.
Apelul nostru de a da prioritate traficului radio din exercitiu a fost inteles si respectat, ceea ce denota calitatea si disciplina radioamatorilor romani.

 Exercitiul s-a desfasurat intr-un camp virtual in care distantele erau mult mai mari decat in situatia reala. Deseori, intre conducatorii organizatiilor din IDP si membrii echipelor mixte care plecau in teren se putea comunica prin intermediul statiilor in frecvente PMR.

Lipsa de disciplina radio si utilizarea acestor canale de comunicatie in paralel au dus deseori la situatii confuze; in urma evaluarii efectuate dupa primele doua zile am ajuns la concluzia ca misiunile au decurs perfect ori de cate ori exista un singur canal de transmitere a informatiei.

La finalul acestui exercitiu major de succes am intarit urmatoarele concluzii pe care le anticipasem: 

1. Pentru asigurarea comunicatiilor alternative sunt necesare solutii reziliente. Echipamentele improvizate nu isi au locul. Radioamatorismul de urgenta presupune concentrarea pe utilizarea unor echipamente functionale in orice moment pentru indeplinirea sarcinilor atribuite de conducerea actiunii si nu peticirea unor echipamente care functioneaza cand vor ele. Spiritul inovator al radioamatorilor trebuie utilizat pentru configurarea retelei in functie de necesitati si nu pentru identificarea modalitatilor de a face sa functioneze un echipament.

2. Toate echipamentele trebuie testate anterior actiunilor; functionarea lor trebuie verificata in diverse configuratii. In timpul actiunilor nu se vor face experimente cu noi functionalitati ale echipamentelor. Orice modificare trebuie precedata de un back-ul al setarilor pentru restabilirea functionalitatilor in cazul in care noile setari nu sunt corespunzatoare.

3. Echipele care actioneaza intr-o arie definita trebuie sa aiba echipamente identice. Oricare dintre membrii echipei trebuie sa poata utiliza  echipamentele altor radioamatori din echipa fara parcurgerea unui instructaj prealabil.

4. Procedurile de trafic existente in prezent nu sunt in acord cu realitatile din teren. Procedura radiogramelor poate fi adecvata cand se transmit mesaje de la sinistrati catre familiile lor insa sunt complet desuete si consumatoare de timp pretios cand se executa misiuni punctuale. Procedura radiogramelor trebuie inlocuita cu inregistrarea traficului radio, radioamatorii trebuie instruiti sa extraga esentialul din comunicari si sa noteze doar aceste aspecte, ca o referinta pentru inregistrarile automate de trafic radio. Transmiterea informatiei catre destinatar trebuie anuntata prin sistemul radio.

5. Odata cu modernizarea mijloacelor de comunicatie ale autoritatilor si radioamatorii trebuie sa isi upgradeze echipamentele. Numai in acest mod se va mentine compatibilitatea intre institutii si retelele de radioamatori care actioneaza in situatii de urgenta. Radioamatorii trebuie sa inteleaga solicitarile primite de la alte organizatii si institutii si trebuie sa furnizeze informatia in formatul acceptat de acestea.

6. Procedurile de comunicatie ale radioamatorilor trebuie sa fie astfel intocmite incat acestia sa poata intelege corect mesajele primite dar si reciproc, sa se poata face intelesi de catre beneficiarii comunicarilor.


Am decis sa implementam o solutie exclusiv bazata pe tehnologie digitala cu inima stransa; chiar daca avem experienta in asigurarea comunicatiilor in situatii de urgenta, obiectivele pe care ni le-am stabilit au fost indraznete si au constituit o adevarata provocare. O multime de lucruri puteau merge prost...

Am abordat proiectul cu politica "pasilor marunti", bazandu-ne la inceput pe functionalitatile testate deja la repetoarele din Bucuresti, pe are le cunosteam, trecand treptat la testarea celor mai complexe doar atunci cand situatiile critice erau depasite.

Acest exercitiu complex ne-a crescut increderea in capacitatea noastra de a opera o retea de urgenta complexa, comparabila cu cea folosita de institutiile pe care le sprijinim si reprezinta o piatra de hotar in actiunile noastre in sensul utilizarii si pe viitor a noilor tehnologii.

Totodata, experienta in interactiunea cu actori de pe diverse paliere ale interventiei in situatii de urgenta ne-a aratat unde si cum trebuie modificate procedurile pentru a creste eficienta comunicarii in astfel de situatii.


La exercitiul Vigorous Warrior 2019,  RVSU a participat prin:

YO3IHG, YO3IXW, YO3IPB, YO3IPT, YO3IGR, YO3HJV, YO3GSK, YO3HTB, YO3SXM, YO2LQA, YO3ISL, YO3IBZ. Jucator "in rezerva" in echipa de simulare YO3CAT.

Steagul a fost instalat pe cel mai inalt punct
al taberei ISU: antena repetoarelor!

Sistemul pe 5 GHz - jos, antena de conectare
la foisorul cu repetoare; sus - antena de WiFi pentru
intranetul IDP

Cortul radio. YO3IPT si YO3GSK.

Cortul radio: Monitorizarea activitatii. YO3HJV

Final de exercitiu.
Impreuna cu Seful DSU, dl. Secretar de Stat Raed Arafat:
YO3IHG, YO3IXW, YO3IPB, YO3IPT, YO3IGR, YO3HJV, YO3GSK, YO3HTB, YO3SXM, YO2LQA.

ESP8266 NodeMCU LoLin - Sonoff Emulator

1. Install Sonoff-Tasmota firmware following the instructions here.
2. Default relay output on NodeMCU is GPIO 12 on ESP8266 (D6) on LoLin NodeMCU clone).
3. In the photo attached is NodeMCU LoLin clone pinout description.
4. Prepare RaspberryPi for DOMOTICZ.

Legea nr. 356/2018 privind unele măsuri sancționatorii în domeniul radiocomunicațiilor

Dintr-o eroare pe care mi-o asum integral, am omis din vedere ca pct.13, sectiunea IV din Anexa la Regulament restrange cazurile in care la statia de radioclub este necesara inregistrarea audio a traficului la cele in care statia este operata de la distanta. Din acest motiv, apare o modificare in rationament si in concluzii.
Am rectificat completand cu rosu modificarile.


Relativ recent a aparut un act normativ ce vizeaza SI activitatea radioamatorilor.

Pe langa “Regulamentul de radioamatori”, detinatorii de autorizatie de radioamator trebuie sa aiba in vedere si Legea nr.356/2018 privind unele masuri sanctionatorii in domeniul radiocomunicatiilor.

Aproape imediat, au aparut ample discutii pe marginea unor prevederi din acest ultim act, discutii justificate de faptul ca apare obligatia radioamatorilor de a efectua inregistrari audio ale legaturilor radio si de a pastra aceste inregistrari pentru o anumita perioada de timp. Cum radioamatorismul este practicat de oameni cu diverse profesii care nu au intotdeauna legatura cu stiintele juridice si la rugamintea unor prieteni radioamatori (si nu numai), am lasat deoparte firele si am luat cartile intr-o incercare de a face un pic de lumina in controversa.

La o prima lectura am ramas confuz, cu mai multe intrebari decat raspunsuri, propunandu-mi sa fac o a doua lectura mult mai aplicat si uzand de “trucurile” profesionale. Totodata am decis sa fac publice aceste rationamente si concluziile la care am ajuns pentru ca ele pot fi intotdeauna perfectibile prin aportul altor persoane preocupate de subiect, fie ei radioamatori sau nu.

Voi incerca sa pastrez o exprimare cat mai pe intelesul nespecialistilor dar imi cer scuze daca nu voi reusi intotdeauna

Inainte de a proceda la a citi si intelege, este necesar sa stabilim cateva repere:

1.   Cele ce urmeaza sunt exclusiv concluziile mele, survenite in urma aplicarii experientei in domeniul legal (circa 25 de ani) si nu este necesar sa fie impartasite de cititori;

2.   Indiferent de opiniile exprimate de specialisti si nespecialisti, singura institutie care poate oferi interpretarea justa si corecta a unui act normativ in raport de actiunile si inactiunile unei persoane este instanta de judecata;  judecatorul investit si cu competenta legala  este cel care transeaza orice disputa pe marginea unui text legal.

3.   Odata ce un act normativ (Lege, Hotarare de guvern, Norma de aplicare, Ordin de ministru, Decizie de conducator de agentie samd) este publicat in Monitorul Oficial, el devine obligatoriu (potrivit dispozitiilor tranzitorii ce reglementeaza perioada dintre publicare si intrarea in vigoare) de la data publicarii; orice modificari ne-am dori asupra lui sunt in domeniul fictiunii si al “de lege ferenda” si nu isi au locul in analiza. Prin raportare la textul publicat, ele sunt externe si, din acest motiv, nu ma voi opri asupra lor.

4.   In analiza, voi vorbi despre “lege” ori de cate ori voi avea in vedere textul unui act normativ; acolo unde nu se intelege voi preciza si ce act normativ am avut in vedere.

5.   Analiza se subsumeaza chestiunii inregistrarii audio a traficului radio, deci scopul meu este sa fac lumina cu privire la aceasta chestiune.

Asadar, sa trecem la ce mi-am propus…

In interpretarea unui act normativ, analiza urmareste sa raspunda la o serie de intrebari. In cazul nostru, acestea cred ca sunt:

A.   “Cine”? Trebuie radioamatorii sa se conformeze prevederilor legale? Cui ii este opozabila obligatia de a inregistra audio traficul radio pentru a obtine conformarea cu norma legala?

B.   “Ce”? “Cand”?  Ce trafic radio trebuie sa fie inregistrat?  In ce conditii se naste obligatia de  a efectua inregistrarea audio a traficului radio?

C.   “Cum”? Cum se transpune in practica obligatia stabilita de lege (presupunand ca avem un raspuns afirmativ la celelalte intrebari)?

Atunci cand o lege este supusa interpretarii in vederea redarii vointei obiectivizate a legiuitorului, sunt folosite patru metode esentiale:

-interpretarea sistemica (in ansamblu si in corelatie cu celelalte legi ce vizeaza domeniul);

-interpretarea contextuala (se tine seama de intreg textul legii interpretate);

-interpretarea istorica (materiale despre lege si din istoricul aparitiei acesteia, inclusiv dezbaterile parlamentare);

-dupa scopul normei.

Din curiozitate, am cautat sa vad traseul acestei legi. A fost propusa de catre ANCOM si a trecut prin Parlament ca prin branza, cu modificari insignifiante astfel ca, din verificarea procesului legislativ nu vorm putea extrage nimic care sa ne ajute in interpretarea anumitor pasaje discutabile.

In ceea ce priveste succesiunea verificarilor aplicate, este oportuna sa se porneasca de la textul normei, urmand verificarile sistemice, cele istorice urmand ca la final sa fie cercetat cu atentie deosebita scopul legii.

Potrivit legii, scopul acesteia este stabilirea cadrului legal pentru desfășurarea activității de supraveghere și control, precum și de sancționare a eventualelor contravenții săvârșite de radioamatori” (at.1, lit.b din Lg. 356/2018).

Art.4 al.2 Lg.356/2018 stabileste o serie de obligatii in sarcina titularilor de autorizatii de radioamator. Printre ele:

g) să mențină o copie audio a traficului realizat pe stația radio pentru o durată de un an, în condițiile stabilite prin actele normative în vigoare;

h) să întocmească un jurnal de trafic în condițiile stabilite prin actele normative în vigoare, să îl întocmească corespunzător, să menționeze identitatea radioamatorilor care au utilizat stația radio și a parametrilor tehnici ai legăturilor radio efectuate de un alt radioamator, în mod direct sau de la distanță;

Asadar, din continutul art.4 aflam ca:

-obligatiile incumba “titularului de autorizatie de radioamator”. Acesta are obligatia:

-sa inregistreze audio traficul desfasurat pe statia radio;

-sa pastreze/mentina o copie pe durata unui an;

-“jurnalul” este diferit de “copia audio a traficului”;

-pur gramatical, din text intelegem ca “actele normative in vigoare” se refera la pastrarea copiilor audio. Totusi, intuitia (care nu este o metoda de interpretare a legii) ne spune ca trimiterea are in vedere anumite situatii in care se cere inregistrarea audio a traficului realizat pe statia radio.

Este momentul sa vedem care sunt “actele normative in vigoare” la care trimite textul legii si sa verificam in ce masura textul legii este afectat de textul acestor acte. Este el modificat, contrazis ori completat de acestea?

Evident, vom apela la Decizia Presedintelui ANCOM nr.245/2017 privind reglementarea serviciului de amator. In continuare il vom denumi “Regulament”.

De aici (Art.3 al.1 din Regulament) aflam ca, in functie de titularul autorizatiei, statiile de radioamator se impart in:

a.    Statii individuale

b.    Statii de radioclub;

Tot de aici mai aflam ca exista “statie repetoare”, “radiobaliza” (Art.2, al.1, lit.b si Art.4, al.6 din Regulament) dar si “statii fixe”, “statii mobile”, “statii portabile”  precum si “prin actionare directa sau de la distanta, prin intermediul undelor radio ori prin alte modalitati inclusiv prin internet” (pct.IV din Anexa la Regulament).

Asadar, de aici aflam ca exista un titular de autorizatie pentru urmatoarele categorii de statii si ca acestea sunt avute in vedere in mod distinct de catre leguitor:

-statii individuale;

-statii de club;

-statii operate direct;

-statii operate de la distanta prin radio sau internet;

-statie repetor si baliza.

In Anexa la Regulament, sunt prevazute o serie de obligatii diferentiate insa dupa calitatea titularului de autorizatie: “radioamator” si “radioamator responsabil de radioclub”.

Aceasta diferentiere este importanta din perspectiva obligatiilor pe care fiecare dintre acestia le are atunci cand statia de care raspund este operata de ei sau de alta persoana.

Din perspectiva obligatiilor stabilite prin Regulament, avem urmatoarea situatie:

Potrivit pct.13 din IV-Norme de utilizare a statiilor radio, Anexa la Regulament, “în cazul lucrului de la distanță, responsabilul de radioclub […] mentine o copie audio a traficului realizat pe statia detinuta pe o durata de minim un an…”.

Deci, traficul radio desfasurat pe statia de radioclub de la distanta trebuie inregistrat audio si inregistrarea mentinuta minim un an.
Interesant, cand se opereaza de la distanta o statie de radioclub, nu se mai face distinctie dupa titularul autorizatiei, asadar intreg traficul "de la distanta" trebuie inregistrat.

Potrivit pct.14 din IV-Norme de utilizare a statiilor radio, Anexa la Regulament, “In cazul permiterii lucrului unui alt radioamator, in mod direct sau de la distanta […] detinatorul statiei metine o copie audioa traficului realizat pe statia sa […] iar in jurnalul de trafic mentioneaza identitatea radioamatorilor care au utilizat respectiva statie si parametrii tehnici ai legaturilor radio efectuate”.

Deci, traficul radio desfasurat pe statia mea de catre un alt radioamator trebuie inregistrat audio si inregistrarea mentinuta minim un an.

Sa revenim la Legea nr.356/2018 in acest moment.

Iata ca, textul aparent de aplicabilitate generala a fost clarificat iar situatiile in care un “titular de autorizatie” trebuie sa realizeze si sa mentina o inregistrare audio a traficului realizat pe statia radio au fost ingustate; din coroborarea celor doua acte normative (interpretarea sistemica) putem concluziona ca obligatia de a efectua inregistrarea revine radioamatorului cand:

a.   Pe statia sa opereaza alt radioamator, direct sau de la distanta (prin radio sau internet);

b.   Cand este responsabil de radioclub si se desfasoara trafic radio "de la distanta".

Continuand sa citim continutul Legii, ajungem la articolele care descriu sanctiunile pentru incalcarea obligatiilor stabilite.

Sarim peste art.7 si ne oprim la art.8 care, la al.2, lit.a prevede ca este cel putin o contraventie:

“nerespectarea parametrilor de emisie și a conținutului legăturilor radio efectuate, în mod direct sau de la distanță, de către orice radioamator care lucrează pe o stație a radioclubului la care el este responsabil sau pe stația radio deținută, în condițiile stabilite prin actele normative în vigoare ori lipsa copiei audio a traficului realizat pe stația radio deținută”.

Aparent, printr-o interpretare exclusiv gramaticala, am putea trage concluzia ca utilizarea conjunctiei “ori” face ca lipsa inregistrarii sa fie sanctionabila indiferent in ce situatie este constatata.

Totusi, daca am aplica exclusiv aceasta metoda si am da greutate acestei concluzii ar insemna sa apreciem ca fiind abrogate dispozitiile din Regulament care diferentiaza situatiile in care este necesara efectuarea inregistrarii audio si, pe de alta parte, trimiterea la “actele normative in vigoare” cuprinsa in textul Legii ar deveni lipsita de sens si continut.

Or, aceasta precizare ce insoteste obligatia de inregistrare audio a traficului radio este prezenta nu o data in cuprinsul legii, ceea ce ma face sa cred ca intentia leguitorului a fost sa discrimineze intre situatii, ceea ce nu face decat sa intareasca concluzia de mai sus.

Pe de alta parte, textul prezinta “confuzie” doar in cadrul articolului in care stabileste ce fapte constituie contraventii.

Potrivit normelor de tehnica legislativa, norma legala sanctionatorie trebuie sa indeplineasca o serie de conditii printre care regasim claritatea si sinteza.

Modul in care faptele ce constituie contraventie trebuie sa fie astfel ales incat incadrarea si aplicarea sanctiunii sa fie cat mai simplu de facut si inteles.

Astfel, ne aflam in fata unei descrieri a doua fapte distincte:

a.    nerespectarea parametrilor de emisie și a conținutului legăturilor radio efectuate, în mod direct sau de la distanță, de către orice radioamator care lucrează pe o stație a radioclubului la care el este responsabil sau pe stația radio deținută, în condițiile stabilite prin actele normative în vigoare, si

b.    lipsa copiei audio a traficului realizat pe stația radio deținută.

Evident, cea de-a doua face referire la situatiile in care exista si obligatia de a pastra aceasta copie, adica atunci cand:

-Pe statia sa opereaza alt radioamator, direct sau de la distanta (prin radio sau internet);

-Cand este responsabil de radioclub si statia este operata de la distanta.

Aceasta interpretare este de avut in vedere nu numai din perspectiva contradictiei cu textul Legii ci si din perspectiva principiului “in dubio pro reo”, in care orice dubiu in interpretare se rezolva in favoarea “inculpatului” (a contravenientului, in cazul nostru).

Totodata, modul in care sunt redactate art.7 si 8, ce descriu faptele si art.9, care descrie sanctiunile aplicate duc la concluzia ca ele sunt enumerate grupat, astfel incat continutul normei sa fie cat mai simplu de corelat.

Astfel, in cuprinsul art.8, pct.2 conjunctia disjunctiva (desparte fraza in propozitii principale, de sine statatoare) este folosita pentru a diferentia doua fapte distincte ce constituie contraventii carora le sunt incidente aceeasi sanctiune, anume cea prevazuta de art.9, al.3, lit.d. Interesant, contraventia prevazuta de art.8, al.2, lit.b NU are prevazuta nicio sanctiune (lipsa mentiunilor in jurnalul de trafic in cazurile descrise)!

Iata ca am raspuns in mare masura intrebarilor pe care mi le-am ridicat la inceput, ca o concluzie:

Cine? – radioamatorul titular de autorizatie.

Ce? Cand? – traficul radio desfasurat pe statia de radioclub, intotdeauna iar pe statia sa, atunci cand o pune la dispozitia altui radioamator, indiferent ca o pune la dispozitie in mod direct ori de la distanta.

Una din intrebari a ramas fara raspuns.

“Cum?” deja intra in domeniul tehnic pentru ca modalitatile in care trebuie indeplinita aceasta obligatie nu sunt explicitate nicaieri. Putem doar sa speculam dar as sublinia ca efectuarea unei inregistrari din care nu se poate intelege nimic echivaleaza cu lipsa acesteia. In fond, scopul urmarit de leguitor este de a se asigura  ca are acces la continutul comunicatiilor desfasurate prin intermediul statiei unui radioamator de catre un alt radioamator. Monitorizarea spectrului radio este o necesitate din perspectiva statului si de aici si aceasta lege.

Pe de alta parte, este si o asigurare din partea detinatorului de statie ce pune la dispozitia altor persoane (radioamatori sau nu) echipament de comunicatie la distanta ca va fi exonerat de o acuzatie mai grava in anumite situatii.

Trebuie inregistrat audio traficul in moduri digitale?

Legea nu distinge in aceasta chestiune; presupun deci ca, daca suntem in cele doua situatii in care este obligatorie inregistrarea audio, raspunsul este “DA”. Tehnic, este simplu de inregistrat in cazul AFSK dar mult mai dificil in cazul FSK pentru ca este necesara prezenta unui receptor de control pe langa receptorul principal sau statia trebuie astfel configurata incat sa preluam semnal din “MONITOR” pentru a realiza inregistrarea.

Cu stocarea acestor inregistrari pentru cel putin un an, iarasi este o problema complicata. Daca in cazul unui radioclub, exista resursele necesare, in cazul unui radioamator care isi pune statia la dispozitia altor radioamatori chestiunea poate sa devina costisitoare. Depinde si cat de mult o face, totusi. Una este rezolutia digitala necesara pentru un PSK31 si alta pentru un VARA, WINMOR sau PACTOR III J

In Codul penal exista o serie de infractiuni care au la baza fapte de transmitere de informatii catre persoane care nu au calitatea de a le primi; chiar in textul Legii se spune “Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni…”.

OK, acum ca am lamurit, cred, chestiunea la nivel de “statie radio” in intelesul comun, poate ca ar fi bine sa vedem cum sunt incidente prevederile Legii in ceea ce priveste repetoarele si alte echipamente ce permit operarea de la distanta.

Potrivit art.2, lit.h din Lege,  “stație de radiocomunicații - unul sau mai multe emițătoare și receptoare sau un ansamblu de emițătoare și receptoare, inclusiv echipamentele accesorii acestora, necesare pentru realizarea unui serviciu de radiocomunicații”.

Am vazut mai sus ca in intelesul larg de “statie radio” sunt incluse si echipamentele de emisie receptie care pot fi operate de la distanta, “prin intermediul undelor radio ori prin alte modalitati inclusiv prin internet” (pct.IV din Anexa la Regulament).

Potrivit Regulamentului, si acestea sunt supuse autorizarii: “Autorizația pentru o stație repetoare, respectiv de radiobaliză, se eliberează la solicitarea unui radioamator sau a unui radioclub, care se angajează să asigure toate condițiile tehnice, organizatorice și administrative pentru ca activitatea stației repetoare, respectiv de radiobaliză, să se desfășoare conform prevederilor prezentei decizii”. (art.24, al.1 din Regulament).

Aceasta inseamna, fara niciun dubiu, ca exista un “titular de autorizatie”. Totodata, pe aceasta “statie radio” (“statia repetor” este doar o categorie din cadrul “statiilor radio”) desfasoara trafic radio “de la distanta” (“prin intermediul undelor radio”)  alti radioamatori.

Ergo, traficul radio desfasurat pe aceasta statie radio trebuie inregistrat audio…

Deci, si repetoarele, nodurile, MMDVM-urile s.a.m.d…

Cam asta este parerea mea pe marginea noilor prevederi.

73 de Adrian YO3HJV